Daniel George
18.06.2024
Unul dintre lucrurile care m-au frapat când am ajuns prima dată la Washington, imediat după ce câștigasem o campanie insurgentă la Senat în 2010, a fost modul în care parlamentarii, academicienii și reporterii din D.C. au crezut că au înțeles lumea. Fiecare dezvoltare, fiecare punct de date, le justifica într-un fel viziunea asupra lumii, scrie Marco Rubio, senator de Florida, în publicația National Affairs.
Nu a fost doar o chestiune de părtinire de confirmare partizană — deși asta a fost, și rămâne, rampant. Mai degrabă, era cel mai evident acolo unde oamenii din dreapta și din stânga erau de acord. Cel mai proeminent exemplu ar fi consensul bipartizan care s-a așezat după Războiul Rece, conform căruia comerțul liber — caracterizat prin eliminarea fără discernământ a politicilor care împiedică fluxul internațional de mărfuri — a fost considerat un bun necalificat.
Astfel, guvernul era folosit în mod proactiv pentru a consolida industria autohtonă. Acest trend a reprezentat o cale către ineficiență, către un declin inevitabil.
În anumite privințe, acest consens era de înțeles. Statele Unite câștigaseră Războiul Rece cu puterea capitalismului american, care a îngropat comunismul Uniunii Sovietice. Singurii oponenți ai ordinii mondiale care a rezultat au fost grupurile teroriste. Dar acestea erau imposibil de luat în serios la nivel intelectual. Într-un astfel de mediu, cineva ar putea fi înțeles atunci când susținea că politicile de laissez-faire au fost întotdeauna și oriunde benefice.
Dar din 2010, au apărut semne că totul nu era bine în ordinea instaurată după Războiul Rece. Marea Recesiune lăsase mulți oameni fără joburi și fără case. Dezindustrializarea și decesele cauzate de supradozele de droguri și-au făcut efectul asupra marilor orașe americane. Războaiele din Irak și Afganistan au continuat să macine economia.
Unele dintre aceste crize au fost aprig dezbătute la Washington. Dar altele — cum ar fi dezindustrializarea sau criza drogurilor — au fost luate în considerare când era deja prea târziu pentru zeci de mii de americani. Când factorii de decizie politică au recunoscut în sfârșit aceste probleme, următoarea întrebare a fost — ce să facă în privința lor. Și aici a devenit periculoasă gândirea consensuală învechită, susține senatorul.
În aceste condiții, pentru americanului fără o carieră stabilă și plină de satisfacții, Visul American este aproape imposibil de realizat. Și, deși locurile de muncă bine plătite nu sunt de neatins în economia actuală, ele nu sunt deloc la îndemână pentru mulți cetățeni vulnerabili — în special cei care trăiesc în comunitățile scobite din Rust Belt și cartierele cu populație de culoare predominantă din marile orașe. La aceste categorii, salariile au scăzut, iar oportunitățile sunt aproape zero.
Folosirea guvernului federal pentru a încerca o schimbare îi enervează pe conservatorii din teritoriu. Și este de înțeles. Am văzut consecințele a trei decenii de neglijență: dușmani tot mai puternici, armată slabă, comunități foarte slabe. Continuarea acestor neglijențe va duce doar la rezultate mai rele. Cedarea conducerii politicii către progresiști, care au puțină atenție pentru federalism, subsidiaritate sau drepturile date de Dumnezeu, este o opțiune la fel de perdantă.
Din fericire, avem viziunea și capitalul politic de a reconstrui industria americană în lumina unor perspective conservatoare fundamentale. Momentul pentru acțiuni unificate este acum. Interesul național o cere — și istoria ne va lăuda că ne-am îndeplinit, crede Marco Rubio.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com