0 6 minute 4 luni

Daniel George

10.07.2025

Nici măcar cei mai convinși critici ai lui Donald Trump nu pot nega faptul că președintele SUA are dreptate când pune la îndoială scopul unei grupări de „guvernare globală” care exclude multe dintre cele mai mari puteri economice și militare ale lumii. Relevanța G7 a scăzut constant în timp, iar acum poate face mai mult rău decât bine, scrie Jim O’Neillîn site-ul Project Syndicate.

Jim O’Neill fost președinte al Goldman Sachs Asset Management și ministru al Trezoreriei din Marea Britanie. El inventat, practic, acronimul BRIC, într-o lucrare publicată în anul 2001.

A fost mult prea ușor să găsești lacune în agenda președintelui Donald Trump, nu în ultimul rând în strategia sa economică, care este plină de contradicții și mai probabil să facă America mai săracă decât „din nou măreață”. Și totuși, când a sugerat recent că G7 ar trebui să includă Rusia și poate și China, m-am trezit dând din cap în semn de acord, spune O’Neill.

După crearea monedei euro, când Franța, Germania și Italia s-au angajat să adopte o monedă comună, o politică monetară centralizată și reguli comune de politică fiscală, nu a mai avut sens ca fiecare să-și păstreze poziția într-un astfel de grup de elaborare a politicilor globale de elită. Și dacă privim dincolo de macroeconomie, către domeniile diplomației, securității, sănătății publice, schimbărilor climatice și așa mai departe, avea și mai puțin sens.

„Acesta a fost unul dintre argumentele principale ale documentului din 2001 în care am inventat acronimul BRIC (Brazilia, Rusia, India, China). Era deja evident la acea vreme că, pe măsură ce aceste țări se dezvoltau, ponderea zonei euro în PIB-ul global va scădea. Scopul meu era să cresc gradul de conștientizare cu privire la ceea ce urma să se întâmple și să fac presiuni asupra G7 pentru a deveni mai global și mai orientat spre viitor. Pentru a rămâne relevant, acesta nu putea reprezenta doar puteri industrializate îmbătrânite și în declin. De fapt, am mers cu un pas mai departe decât Trump, sugerând ca Brazilia și India să fie incluse alături de China și Rusia. G9 rezultat ar fi format din țările BRIC, plus Canada, o delegație a zonei euro, Japonia, Regatul Unit și Statele Unite” – a arătat Jim O’Neill.

Având în vedere modul în care a evoluat lumea din 2001, el ar revizui această propunere, eliminând din ecuație Canada și Regatul Unit (deși niciuna dintre ele nu ar fi prea încântată de acest lucru). Includerea Canadei a fost întotdeauna discutabilă (dacă este Canada, de ce nu Australia?), iar Regatul Unit se încadrează acum în aceeași categorie, cel puțin în termeni strict economici. Nu există niciun argument solid pentru care aceste țări ar trebui să fie plasate înaintea Indiei. Deși canadienii și britanicii au olungă istorie de susținere a statului de drept și de sprijinire a aliaților precum SUA, aceste atribute nu sunt ceea ce contează în guvernarea globală.

În orice caz, chiar dacă Marea Britanie și Canada nu ar accepta niciodată propunerea unui G9, un G11 ar fi o îmbunătățire vastă față de actualul G7, care nu are nicio pretenție credibilă la relevanță globală. Acest lucru era deja adevărat în 2001, iar acum membrul G7, dominant în mod covârșitor, ar părea să fie de acord. Trump a arătat că are puțin timp pentru această grupare.

Dar ce este G7 fără SUA? Cu siguranță, o funcție validă este de a oferi un forum pentru democrațiile cu aceleași idei care caută un teren comun pe anumite probleme. Dacă ideea este însă de a dicta soluții globale altora, este un eșec.

Desigur, dacă ar fi după Trump, el ar opta pentru un G3, în care China, Rusia și SUA ar împărți lumea în propriile sfere de influență. Și, deși nu va deține președinția pe termen nelimitat, ar putea începe să pună bazele unui cadru mai durabil în următorii câțiva ani, spune expertul.

În ultimii ani, BRICS și alte puteri emergente par să fi ajuns la concluzia că G20 însuși este condus de G7, membrii G7 impunându-și adesea propriile idei sau jucând un rol exagerat în stabilirea agendei. Această percepție a facilitat coaliția și opunerea Rusiei și a celorlalte țări BRICS de la inițiativele G7. 

Toate astea nu înseamnă că G20 ar trebui să înceteze să existe. Dar acest grup trebuie să fie mai eficient, iar cea mai bună modalitate de a face acest lucru este de a actualiza G7, astfel încât să nu mai fie o sursă de neîncredere și resentimente, a punctat O’Neill.

Abonați-vă la canalul nostru de Telegramhttps://t.me/nymagazinromania

Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România

Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Previzualizare articole