Boulevard Voltaire: Rusia revine, UE decade în ridicol
Bogdan Alexandru Duca, analist politic
19.08.2025
E momentul în care trebuie recunoscut faptul că, de la prăbușirea marxism-leninismului în Rusia și Europa de Est, Statele Unite și Uniunea Europeană au considerat Rusia nu ca un potențial partener, ci ca un adversar, atrage atenția un editorial publicat de Boulevard Voltaire.
Anii lui Elțin au fost marcați de o luptă pentru prada economică a URSS, în special în sectorul energetic, și au lăsat un gust amar în gura poporului rus, care a perceput pe bună dreptate în „lumea liberă” un gust imoderat pentru profit și jaf economic.
La aceasta trebuie adăugat faptul că niciunul dintre angajamentele, deși verbale, luate de secretarul de stat american Baker față de Gorbaciov și Șevardnadze la 9 februarie 1990, nu a fost respectat. De trei ori, el le-a repetat interlocutorilor săi că NATO nu se va extinde „niciun centimetru spre est”. Chiar a doua zi, pe 10 februarie 1990, cancelarul Kohl i-a spus, de asemenea, lui Mihail Gorbaciov: „Credem că NATO nu ar trebui să-și extindă raza de acțiune”. Știm cu toții cum s-a terminat. Ar fi posibil să se înmulțească citate în același sens, toate infirmate de fapte. Rușii au fost foarte naivi să nu-și consemneze angajamentele verbale într-un tratat formal.
Toate acestea dezvăluie o eroare diplomatică derutantă, în măsura în care, în niciun moment, Occidentul nu a părut să fi înțeles că vremurile se schimbaseră și că Rusia putea deveni un partener și nu un adversar. Mai mult, această atitudine a demonstrat o lipsă completă de înțelegere a cicatricilor psihologice lăsate de istorie, care fac guvernul rus să trăiască în teama de încercuire și invazie. Mai mult, toată lumea își amintește de reacția americană la criza rachetelor cubaneze. Niciunui stat nu-i place să aibă o alianță militară adversă la ușă.
În plus, interferența în Revoluția Portocalie a unor ONG-uri americane precum Freedom House, Open Society Institute și USAID (creată în 1961 de Kennedy și desființată de Trump) nu a putut decât să întărească, în cadrul guvernului rus, sentimentul că toate acestea corespundeau modelului trasat de Brzeziński în Marea tablă de șah (1997). El prognozase că: „Ucraina, însă, constituie problema esențială”. „Procesul de extindere a Uniunii Europene și a NATO este în desfășurare” (p. 160, Éditions Pluriel, 2023).
Acordul de asociere UE/Ucraina din 2017 nu a putut decât să confirme temerile Moscovei. Astfel, cu mare nepăsare, SUA și UE s-au comportat fără a lua în considerare nici o clipă că Rusia ar putea reacționa violent, așa cum se temea Joe Biden, pe atunci senator, într-o declarație din 2017. De fapt, pe 24 februarie 2022, a început „operațiunea militară specială”, adică războiul din Ucraina, chiar în Europa, aproape de limitele estice ale Uniunii Europene. Trump îi reamintește UE de neputința sa
După mai bine de trei ani de măcel și distrugeri, Donald Trump, care a făcut din pace punctul central al președinției sale, a ajuns la concluzia că războiul prin intermediari dintre Occident și Rusia, în sprijinul Ucrainei atacate, nu duce la nimic altceva decât la moartea a mii de tineri. Prin urmare, el încearcă, printr-o relație directă cu Putin, să pună capăt conflictului.
Rezultatele recentei întâlniri din Alaska sunt încă incerte. Ceea ce este sigur este că președintele american nu are nicio intenție să permită Uniunii Europene să joace vreun rol decisiv. Uniunea Europeană, care a fost incapabilă să prevină sau măcar să prevadă războiul, este agitată și își exclamă indignarea. Mai presus de toate, își demonstrează neputința și demonstrează că faimoasa „suveranitate europeană” dragă lui Emmanuel Macron nu este decât un vis periculos, o iluzie ridicolă.
UE, care amintește de principiul dreptului internațional al inviolabilității frontierelor, ar fi mai credibilă dacă l-ar fi respectat pentru Serbia, în loc să susțină pseudo-statul Kosovo. În orice caz, este redusă la rolul de spectator al unui balet diplomatic care, de fapt, se desfășoară fără ea.
Norocul UE este că ridicolul nu ucide. Dar face să pierzi orice credibilitate. Cât despre președintele francez încearcă să existe și să facă oamenii să vorbească despre el. Toată lumea își amintește scena umilitoare care a avut loc în Bazilica Sfântul Petru în timpul înmormântării Papei Francisc, când a încercat să se amestece în discuția dintre Trump și Zelenski (o interpretare negată vehement de Élysée, n.r.). Astfel, acest personaj, alungat pe ușă, încearcă să se întoarcă pe fereastră sau pe coș.
Ceea ce își va aminti istoria este că Uniunea Europeană, în tragedia războiului din Ucraina, nu a servit niciunui scop decât, poate, să-l prelungească și să pună paie pe flăcări. Totuși, așa cum ne-a amintit Leon al XIV-lea, „Ucraina chinuită așteaptă o pace dreaptă și durabilă”. Dar acest lucru nu poate fi realizat fără a lua în considerare anumite cerințe din partea Rusiei.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
