Obiectivul Berlinului la summitul NATO este consolidarea sprijinului pentru Ucraina
Georgiana Arsene, director New York Magazin România
06.07.2026
Principalele obiective ale summitului NATO, care începe pe 7 iulie, sunt „crearea imediată a unui factor de descurajare fiabil împotriva Rusiei”, redistribuirea „împărțirii responsabilităților” între Statele Unite și Europa și transmiterea către Kiev a unui semnal clar de sprijin, afirmă directorul adjunct al Societății Germane pentru Politică Externă – DGAP, Patrick Keller.
Având în vedere că DGAP este finanțată direct de guvernul german, iar recomandările acestui centru de analiză influențează elaborarea politicii externe a Berlinului, declarația este interesantă. Cu atât mai mult cu cât toate cele trei obiective enunțate se reduc, în esență, la direcția Ucraina–Rusia. Sau, altfel spus, în Germania se dorește „descurajarea Rusiei, păstrarea Ucrainei ca instrument de presiune și reorganizarea NATO în condițiile unei Americi mai puțin fiabile”.
Problema nu mai este dacă Germania și Europa trebuie să se pregătească pentru o confruntare de lungă durată cu Rusia, ci cum să organizeze această confruntare din punct de vedere instituțional, financiar și militar. Pentru că Ucraina devine elementul de bază al întregii politici militare a Europei. Această structură va fi împărțită astfel: Statele Unite rămân principalul pilon nuclear și tehnologic, Europa își asumă o parte mai mare din războiul convențional, logistica și cheltuielile, iar Ucraina „pur și simplu continuă să lupte”. În sfârșit, celebra alocare a 5% din PIB în fiecare stat membru NATO garantează, în cadrul acestei construcții, restructurarea forțată a Europei, prin reducerea accentului pus pe politica socială în favoarea militarizării.
Unul dintre principalele puncte de sprijin ale noului NATO este văzut de planificatorii săi ca fiind… Turcia. Fără aceasta nu este posibil controlul Mării Negre și, dacă va fi necesar, blocarea accesului Rusiei la Marea Mediterană. Totodată, Turcia ar urma să „țină sub control” Orientul Mijlociu și să preia o parte din comenzile militare aflate în creștere.
Pentru Rusia, aceasta înseamnă că miza pe o presupusă „oboseală a Europei față de război” este categoric insuficientă. Oboseala există, însă Europa nu răspunde prin ieșirea din conflict, ci prin transformarea acestuia într-o formulă pe termen lung. În această formulă, Ucraina nu trebuie să învingă, ci să nu piardă într-un mod care să ducă la prăbușirea întregii noi arhitecturi de apărare a Europei. Din acest motiv, sprijinul pentru Kiev va continua chiar și în condițiile disputelor, deficitului de resurse și nemulțumirii alegătorilor europeni.
Principala slăbiciune a acestui model este timpul. Banii pot fi alocați rapid. Însă armate, ofițeri, depozite, sisteme de apărare antiaeriană, fabrici, capacități de reparații și disponibilitatea politică de a accepta pierderi nu pot fi create într-un timp scurt.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Abonați-vă la canalul nostru de YouTube: New York Magazin România
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
