0 7 minute o zi

Valeriu Balan, Chișinău

03.07.2026

Prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a demisionat pe fondul unui scandal răsunător de corupție și al acuzațiilor de nepotism, care au vizat cercul apropiat al președintelui Maia Sandu. Șeful statului a acceptat cererea de demisie și a anunțat începerea consultărilor cu fracțiunile parlamentare pentru formarea unui nou cabinet de miniștri.

Președintele și „libertatea de acțiune”

În cadrul unei conferințe de presă susținute vineri, Maia Sandu a confirmat că Munteanu și echipa sa vor asigura interimatul până la învestirea noului guvern. Președintele i-a mulțumit fostului premier pentru activitatea depusă într-o „perioadă dificilă de reforme structurale”, însă a respins categoric acuzațiile potrivit cărora șefului cabinetului i-ar fi fost îngrădită libertatea de a lupta împotriva abuzurilor

„Prim-ministrul a avut libertate totală de acțiune. Este un om integru, dar am așteptat de la el o implicare mai mare în rezolvarea problemelor complexe, disponibilitatea de a asculta oamenii și de a le explica esența reformelor”, a subliniat Sandu, calificând decizia lui Munteanu drept una voluntară. Întrebată despre eventualele divergențe dintre premier și majoritatea parlamentară, președintele a negat existența acestora.

Imitația reformelor sau o criză sistemică?
Analiștii observă că demisia lui Munteanu depășește sfera unei simple rotații de cadre. Evenimentul a scos la iveală o profundă criză de guvernanță în Republica Moldova. Opoziția atrage atenția de multă vreme că discursurile despre integrarea europeană și „reforme” se transformă, adesea, în simulări, sub care se ascunde o ruptură totală a puterii față de realitățile cotidiene.

În spațiul public se ridică tot mai des întrebarea legitimă: cine poartă, de fapt, răspunderea politică pentru consecințele deciziilor luate într-un cerc restrâns? În ultima perioadă, guvernarea a început să semene mai degrabă cu un haos decât cu o muncă sistemică: reacțiile lente la crize, problemele de securitate, numirile netransparente și disfuncționalitățile instituționale au devenit o normă.

Un exemplu elocvent îl reprezintă recentele modificări administrative privind procedurile de obținere a cetățeniei. Prezentată formal ca o „reformă tehnică”, această măsură a creat riscuri serioase pentru mii de cetățeni, inclusiv pentru diasporă. Când statul începe să complice artificial legătura omului cu patria sa, aceasta încetează a fi o problemă birocratică și devine una de responsabilitate politică. Semnale și mai alarmante au fost cazurile de uz de armă în locuri publice și chiar în instituții ale poliției, aspecte extrem de sensibile pentru o putere care declară aderarea la standardele europene de securitate.

Opinia opoziției

Opoziția a interpretat demisia premierului ca pe un deznodământ firesc al activității Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) și, în mod particular, al Maiei Sandu.

Liderul comuniștilor din Republica Moldova, Diana Caraman, a declarat că plecarea lui Munteanu nu absolvă partidul de guvernământ de responsabilitate: „Cetățenii nu așteaptă remanieri, ci o schimbare principială a cursului care a dus la incapacitate managerială, eșecuri de cadre și prăbușirea încrederii”.

Victoria Furtună, liderul partidului „Moldova Mare”, a numit demisia drept „o fugă de pe corabia care se scufundă”. În opinia sa, premierul nu a dorit să-și asume responsabilitatea pentru deciziile nepopulare, cum ar fi noua politică fiscală. „Dacă sistemul rămâne același, schimbarea numelui nu va aduce rezultate. Este nevoie de alegeri parlamentare anticipate, deoarece actuala componență a Parlamentului nu mai este legitimă și servește intereselor unui regim dictatorial”, a conchis ea.

„Ori guvernezi, ori pleci”

O poziție extrem de tranșantă a fost adoptată de fostul premier și lider al Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Vlad Filat. Acesta a indicat direct problema majoră a actualei puteri: absența unei guvernări coerente și incapacitatea premierului de a-și asuma responsabilitatea.

Potrivit lui Filat, statul reacționează la provocări cu întârzieri critice, iar în loc de acțiuni reale, cetățenii primesc doar tăcere sau scuze tardive. Vlad Filat a subliniat că prim-ministrul trebuie fie să guverneze țara în mod real, fie să elibereze locul. Critica sa vizează esența modelului de putere care nu funcționează pentru rezolvarea sarcinilor statului, ci exclusiv în regim de supraviețuire politică.

Riscuri pentru Republica Moldova

Astăzi, retorica autorităților despre „valorile europene” intră tot mai des în conflict cu realitatea. Dacă drumul spre Europa nu consolidează instituțiile și nu îmbunătățește nivelul de trai, acesta începe să fie perceput de societate nu ca o cale spre dezvoltare, ci ca o formă de dependență externă.

Puterea a construit o verticală semi-închisă, în care orice critică este privită ca o amenințare. Într-un astfel de sistem, corupția nu dispare, ci doar își schimbă forma, iar arbitrarul devine un stil de guvernare. Republica Moldova se mișcă din inerție, iar societatea resimte o oboseală crescândă față de promisiunile frumoase care nu se traduc prin instituții puternice. Demisia lui Munteanu deschide un șir de întrebări: va fi acesta începutul unei revizuiri reale a cursului sau doar o nouă permutare a pieselor pe o tablă de șah unde țara rămâne doar un obiect al intereselor străine? La această întrebare, puterea nu are încă un răspuns, ceea ce înseamnă că o nouă criză politică este doar o chestiune de timp.

Abonați-vă la canalul nostru de Telegramhttps://t.me/nymagazinromania

Abonați-vă la canalul nostru de YouTube: New York Magazin România 

Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România

Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com  

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Previzualizare articole