0 5 minute 2 luni

Daniel George

02.01.2025

Pentru Emmanuel Macron, 2024 a fost, fără îndoială, „annus horribilis” (anul oribil) al îndelungatelor și dureroaselor lui domnii, scrie Georges Michel în publicația Boulevard Voltaire.

A fost învins la alegerile europene, chiar în momentul în care Europa se afla în centrul acțiunii sale politice, ca să nu spunem mesianice.

Învins la alegerile legislative după o dizolvare răsunătoare, de genul „o lovitură hei, o lovitură rup”, precum cânta pe vremuri frumoasa Corynne Charby, diminuându-și astfel efectivele în Adunarea Națională, de la 250 la 180 de deputați.

Învins prin moțiunea de cenzură care a dat jos guvernul Barnier, la doar trei luni de la numire.

Emmanuel Macron a preferat însă, ca o introducere la dorințele sale pentru 31 decembrie, să trimită o frumoasă felicitare animată cu sclipici și steluțe. Parcă schița începutul unei încercări de a recunoaște că nu a făcut bine dizolvând Adunarea.

În orice caz, Emmanuel Macron și-a pus tot sufletul în această felicitare, pe care a dorit-o cât mai drăguță. Ca un copil de la școală care face un desen frumos pentru mama și tata, la „sărbătorile de sfârșit de an”.

„Împreună, am demonstrat că imposibilul nu a fost francez”, spune vocea off, care nu este alta decât cea a lui Emmanuel Macron.

Apoi vin imaginile cu aniversarea a 80 de ani de la debarcarea din Normandia si Provence. Datoria de a-ți aminti. Dar era oare obligat, în această scurtă evocare, să includă îmbrățișarea acordată de Brigitte unui veteran de război? Totuși, doamna nu este nici regina consoartă, nici regina mamă.

Desigur, au urmat succesul Jocurilor Olimpice și restaurarea Notre-Dame. Lucrări colective de care francezii se pot mândri. Jocurile Olimpice i-au permis lui Macron un scurt răgaz înainte de a numi un nou guvern. Redeschiderea Notre-Dame i-a oferit câteva fotografii foarte frumoase pe hârtie lucioasă, cu granzii acestei lumi, pentru albumul său de suveniruri. I-a făcut placere, a sărutat mâinile doamnelor și a bătut pe umăr președinți. Dar și regi.

După cartea poștală, Emmanuel Macron a oferit francezilor, drept cadou de Revelion și de Anul Nou, un frumos glob de zăpadă care transmite vise la un preț mic. Globul poate fi așezat pe televizor, sau într-un colț al bucătăriei, lângă calendar. Nu atât de mult să arăți frumos, cât să-ți amintești.

Visul unuia sau mai multor referendumuri. Cuvântul nu este rostit, dar este subînțeles. Acționând ca un vizionar pentru următoarele decenii, în timp ce nu se știe dacă guvernul său va supraviețui iernii, șeful statului declară, profetic: „Pentru următorul trimestru, secol, vreau să putem decide și acționa, cu 2050 în vizor. Vom avea de făcut alegeri pentru economia noastră, democrația noastră, securitatea noastră, copiii noștri. Da, speranța, prosperitatea și pacea din următorul sfert de secol care urmează depind de alegerile noastre de astăzi. După care, adăugat: „Și de aceea, în 2025, vom continua să decidem”. Cine suntem „noi”, cei care „vom continua să decidem”? El?

Evident, președintele nu a înțeles că nu mai are majoritate, nu mai poate să procedeze după cum dorește. Dar hei, lasă zăpada să cadă! Franța e în plin mister. Mister și fulgi care cad. Globul de zăpadă se topește.

Abonați-vă la canalul nostru de Telegramhttps://t.me/nymagazinromania

Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România

Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Previzualizare articole