Thomas Fazi: Tarifele lui Trump și ultima miză a Imperiului
Teodor Ionescu
29.04.2025
În ultimele două săptămâni, Trump a dat lovitura puternică economiei globale anunțând tarife vamale drastice pentru zeci de țări. Această mișcare bruscă a dus piețele bursiere din SUA și din străinătate la o spirală descendentă, forțând administrația să dea rapid înapoi, scrie Thomas Fazi, un observator specializat în afaceri mondiale, guvern și politică.
Într-o retragere pripită, Trump a revizuit politica pentru a impune un tarif vamal mai mic, generalizat, de 10% (25% pentru aluminiu și oțel), în timp ce a vizat China cu un tarif uimitor de 145% pentru toate importurile din țară, una dintre cele mai extreme măsuri comerciale din istoria modernă – deși unele categorii au fost ulterior exceptate.
Această politică comercială agresivă este susținută de două obiective principale: unul oficial și unul neoficial. Scopul oficial este reindustrializarea economiei SUA prin revitalizarea producției interne și reducerea deficitului comercial – un obiectiv care este, în sine, legitim. Scopul neoficial, însă, este mult mai îngrijorător: să afecteze economic China în încercarea de a încetini sau opri ascensiunea sa ca putere globală. Acest lucru se încadrează într-un model mai larg și de lungă durată al eforturilor SUA de a-și păstra dominația globală – economică, militară și geopolitică – practic cu orice preț.
Ceea ce este și mai alarmant este faptul că ambele obiective sunt adesea încadrate ca pași esențiali în pregătirea unui viitor război cu China – un scenariu care, oricât de extravagant ar părea, este din ce în ce mai mult considerat de elemente ale establishmentului american nu doar inevitabil, ci poate chiar de dorit.
Reechilibrarea economiei americane necesită confruntarea cu adevăratele rădăcini structurale ale declinului său: hiperfinanciarizarea, subinvestițiile cronice în industria internă, suprasolicitarea imperială și – poate cel mai important – statutul de monedă de rezervă globală al dolarului american.
Revitalizarea industriei prelucrătoare americane nu este doar o chestiune de tarife vamale sau politici de relocalizare; necesită renunțarea la supremația dolarului și, prin extensie, la fundamentele imperiale ale puterii SUA. În esență, aceasta solicită Statelor Unite să îmbrățișeze multipolaritatea și să evolueze într-o națiune mai „normală” – o putere regională printre alte puteri regionale, mai degrabă decât un gardian al ordinii economice globale – prin colaborarea cu alte țări, în primul rând cu China, pentru a gestiona tranziția către un sistem comercial și financiar global post-dominat de dolar. Atât la nivel global, cât și în interiorul SUA, acest lucru ar aduce beneficii practic tuturor – cu excepția elitelor imperialiste care au băgat țara în această încurcătură.
Din păcate, aceasta nu este calea pe care o urmează administrația Trump. Dimpotrivă, Trump a adoptat în repetate rânduri o poziție ostilă față de BRICS, exprimându-și deschis opoziția față de apariția unei monede de rezervă alternative sau a unui coș de rezervă. El a precizat clar că astfel de discuții trebuie să înceteze și că va face tot ce este necesar pentru a se asigura că dolarul american rămâne moneda de rezervă dominantă la nivel mondial, reflectând ambiția sa ca SUA să-și recâștige poziția în vârful ierarhiei globale. Cu toate acestea, acest obiectiv este fundamental incompatibil cu scopul declarat al lui Trump de a reduce deficitul comercial.
Totuși, administrația sa pare să creadă că SUA își pot permite să câștige și să-și mențină profitul – să păstreze statutul dominant al dolarului, forțând în același timp țările să subvenționeze reindustrializarea economiei americane.
Evident, politica tarifară a lui Trump este mult mai mult decât reducerea deficitului comercial al SUA; reprezintă o încercare disperată de a păstra dominația economică, militară și geopolitică americană cu orice preț – folosind coerciția economică împotriva aproape fiecărei țări de pe planetă și a Chinei în special. Este, în esență, continuarea (sau mai degrabă anticiparea) războiului prin alte mijloace.
Totuși, este un război pe care SUA e destinată să-l piardă, din mai multe motive. Pentru început, capacitatea SUA de a folosi tarifele pentru a exercita presiune economică asupra altor țări este mult mai limitată decât era înainte: în ciuda rolului său istoric de „consumator de ultimă instanță” la nivel mondial, SUA reprezintă astăzi mai puțin de 15% din importurile globale – aproximativ același procent ca și China, care a devenit cel mai mare partener comercial al peste 150 de națiuni. Simplu spus, piața americană nu mai este la fel de importantă ca odinioară.
Vor oferi tarifele – și războiul comercial la scară largă al lui Trump împotriva Chinei – rezultate mai bune pentru SUA în termeni strict economici? Și acest lucru pare puțin probabil. O mare parte din ceea ce este etichetat drept „exporturi chinezești” către SUA sunt, de fapt, produse americane fabricate în China – ceea ce înseamnă că partea leului din valoare este captată de corporațiile americane. Prin urmare, tocmai aceste companii sunt cele care riscă să fie cele mai afectate de tarife.
De aceea, Trump, probabil sub presiunea puternică a companiilor americane de înaltă tehnologie, a anunțat rapid scutiri de tarife pentru smartphone-uri, computere și alte dispozitive electronice importate din China – deși a sugerat, de asemenea, că scutirile ar putea fi de scurtă durată. Acest lucru subliniază o realitate cheie: dacă Trump este serios în ceea ce privește readucerea producției în SUA, una dintre cele mai mari provocări ale sale va fi să oblige corporațiile americane să suporte o lovitură financiară în serviciul unor obiective economice mai largi. Între timp, tarifele de retorsiune de 125% impuse de China pentru toate bunurile americane vor submina inevitabil exporturile americane către țară, împiedicând și mai mult producția și marjele de profit ale corporațiilor americane.
Astfel, pe termen scurt, este probabil ca SUA să plătească un preț economic semnificativ mai mare pentru războiul comercial cu China decât China însăși.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
