0 5 minute o zi

Daniel George

28.07.2026

Poliția germană l-a împușcat mortal duminică, 26 iulie, pe presupusul autor al unui atac cu mașină asupra marșului Pride de la Berlin, care se soldase cu un mort și 20 de răniți cu o zi înainte. Suspectul avea deja cazier judiciar din cauza tentativei sale anterioare de a se alătura Statului Islamic din Siria și Irak (ISIS), scrie The Conversation.

În anii 2010, ISIS a revendicat multiple atacuri asupra evenimentelor culturale, în mare parte concerte. Printre cele mai sângeroase atacuri ale sale pe teritoriul european s-au numărat atacul de la Bataclan din Paris, din 2015, și atentatul cu bombă din 2017 asupra unui concert al Arianei Grande de la Manchester Arena. Mai recent, în vara anului 2024, a existat un complot eșuat, inspirat de ISIS, de a ataca un concert al lui Taylor Swift la Viena.

Au existat, de asemenea, atacuri anterioare direct homofobe, inspirate de ISIS – grupul și-a revendicat responsabilitatea și pentru atacul din 2016 asupra Pulse, un club de noapte gay din Orlando, Florida.

Începând cu 2018, ISIS nu mai există ca stat fizic și, fără o entitate politică care să inspire alte atacuri în Europa, violența sa a încetinit drastic în ultimul deceniu.

Totuși, ideologia toxică a „ISIS-ismului” – care urmărește să învie un califat premodern prin mijloace moderne, occidentale, inclusiv rețelele sociale – a continuat să prezinte forma supremă de rebeliune contra-hegemonică pentru un anumit segment de tineri musulmani. Chiar și lipsit de teritoriul său fizic, Statul Islamic încă contestă profund și încalcă suveranitatea și siguranța SUA și a Europei.

Mulți oameni au crezut că atacul dejucat de la Viena din 2024 a marcat sfârșitul tendinței deja în scădere a musulmanilor născuți în Europa de a lansa atacuri inspirate de ISIS. Deși de atunci a existat relativ puțină violență islamistă, atacul de la Berlin indică faptul că radicalizarea și violența nu sunt cu siguranță de domeniul trecutului.

„Noii jihadiști”

La începutul lunii august 2024, trei tineri austrieci ar fi încercat să-i vizeze pe „Swifties”, fanii cântăreței americane Taylor Swift, înainte de concertul acesteia de la Viena de la începutul lunii august. Complotiștii austrieci își declaraseră în mod specific loialitatea față de ISIS.

Printre complotiștii atacului de la concertul Swift se numărau doi austrieci, unul cu rădăcini nord-macedonene și celălalt cu rădăcini turcești, ambii musulmani de a doua generație. Atacatorul din spatele paradei Pride de la Berlin avea un background similar – s-a născut în Germania din părinți musulmani libanezi.

Această tendință susține un argument formulat de Olivier Roy într-un articol din 2017 din The Guardian intitulat „Cine sunt noii jihadiști?”. El susține că există două categorii demografice care se alătură de obicei ISIS pentru a comite atacuri în Occident: musulmanii europeni de a doua generație (adesea recrutându-și frații și surorile) și convertiții europeni.

Potrivit lui Roy, copiii imigranților musulmani născuți în state europene duc de obicei o viață seculară. Cresc în gospodării nu atât de religioase și pot merge în cluburi de noapte și consuma alcool și droguri. Cei proveniți din medii socioeconomice mai sărace pot ajunge implicați în infracțiuni minore.

Un punct de tensiune politică

Partidele de dreapta și personalitățile publice din întreaga Europă vor folosi, fără îndoială, atacul asupra paradei Pride ca încă un motiv pentru a restricționa imigrația, chiar dacă ele însele lucrează pentru a demonta și submina în mod activ drepturile LGBTQIA+.

Însă SUA și statele membre ale UE se pot confrunta cu atacurile teroriste extremiste. În loc să fie atrase în acuzații islamofobe, pot lua măsuri pentru a aborda condițiile socio-economice care îi conduc pe oameni spre terorism. Disperarea, lipsa de speranță și furia sunt motivele pentru care atracția ISIS-ismului persistă încă la un deceniu după declararea Statului Islamic.

Comunitățile marginalizate și disperate oferă un teren fertil pentru răspândirea doctrinei ISIS – și a altor forme de extremism violent în întreg spectrul politic.

Abonați-vă la canalul nostru de Telegramhttps://t.me/nymagazinromania

Abonați-vă la canalul nostru de YouTube: New York Magazin România 

Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România

Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com  

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Previzualizare articole