
Vall Balan, Chișinău
11.01.2025
O delegație de rang înalt, în frunte cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a plecat în satele din Zona de Securitate la 9 zile după întreruperea furnizării de energie electrică și oprirea tranzitului de gaze rusești. Întrebarea despre motivul vizitei abia după sărbători a rămas suspendată în aer.
Aceste sate, aflate sub jurisdicția Chișinăului, sunt situate pe malul stâng al Nistrului și conectate la sistemul energetic transnistrean, care se confruntă cu o criză energetică severă după oprirea tranzitului gazului rusesc prin Ucraina începând cu 1 ianuarie 2025.
Nici pâine și sare, doar aburi de răsuflare și priviri stinse. „Am venit să vă susținem”, a început președinta. Totuși, locuitorii nu au fost impresionați de acest moment simbolic. Îi interesau lucruri mai pragmatice: când va fi lumină, de ce tarifele cresc mai repede decât temperatura din case și, mai ales, de ce autoritățile nu au făcut nimic concret într-un an, deși știau despre oprirea tranzitului de gaze?
Răspunsurile reprezentanților guvernului s-au redus la câteva clișee: „Rusia este de vină”, „Căutăm soluții”, „Trebuie să aveți răbdare”.
Localnicii au întâmpinat delegația cu neîncredere și dezamăgire. Principalele nemulțumiri vizau creșterea abruptă a prețurilor și tarifelor, precum și lipsa măsurilor eficiente pentru prevenirea crizei, în ciuda avertismentelor privind oprirea livrărilor de gaze. Oamenii erau revoltați de faptul că, în opinia lor, guvernul aruncă vina pe factori externi, în special pe Rusia, fără să depună suficiente eforturi pentru a rezolva problemele interne.
În fața criticilor, prim-ministrul Dorin Recean a declarat că Rusia folosește energia ca pe o armă politică, transformând locuitorii regiunii transnistrene în ostatici.
Vicepremierul Oleg Serebrian a subliniat că, pentru Chișinău, gestionarea eficientă a situației create după întreruperea livrărilor de gaze din Federația Rusă către regiunea transnistreană ar putea fi o oportunitate de a câștiga simpatia locuitorilor de pe malul stâng al Nistrului.
Cu toate acestea, localnicii au rămas nemulțumiți de lipsa unor soluții concrete și a perspectivelor de îmbunătățire a situației.
Criza a fost agravată de faptul că regimul de urgență a fost introdus în Republica Moldova încă din decembrie 2024, dar acțiunile concrete de sprijin pentru populație, mai ales în regiunile afectate, au început abia după sărbătorile de iarnă. Acest lucru ridică întrebări suplimentare cu privire la eficiența guvernării în condiții de criză.
În pragul alegerilor parlamentare, astfel de stări de spirit în rândul populației pot deveni o provocare serioasă pentru actuala guvernare, semnalizând necesitatea schimbării abordării și a unei reacții mai rapide la problemele care apar.
În timp ce delegația împărțea promisiuni și avertismente despre noile tarife, locuitorii din Chișinău au organizat de unii singuri colecte de ajutoare umanitare pentru familiile înghețate: lumânări, pături, alimente. Fără camere de filmat, fără discursuri pompoase — doar din convingerea că „așa trebuie”.
Vizita s-a încheiat fără aplauze și fără soluții. În mulțime, o bătrânică și-a făcut cruce: poate că se ruga pentru autorități sau poate pentru căldură. Dar cel mai probabil pentru ca următoarea vizită să aducă soluții reale, nu doar promisiuni reci.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com