Minciuna fondatoare a centralizării UE: cazurile Curții de Justiție a Uniunii Europene împotriva Poloniei și Ungariei
Bogdan Alexandru Duca, analist politic
31.03.2026
Două hotărâri ale Curții Europene de Justiție (CJUE) – una pronunțată în decembrie 2025 împotriva Poloniei, cealaltă aflată în curs de soluționare, dar care vizează Ungaria – formează un întreg coerent și periculos, atrage atenția o analiză publicată de The European Conservative. Pe de o parte, Curtea își acordă puterea de a determina întinderea propriilor competențe; pe de altă parte, bazându-se direct pe principiile generale ale articolului 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), face ca aceste competențe să fie practic nelimitate. Procedând astfel, creează un nou meta-instrument pentru construirea unui sistem centralizat de putere la Bruxelles.
În cazul privind legislația Ungariei care protejează copiii de influența negativă a propagandei de gen și transgender, contestat de Comisia Europeană (cauza C-769/22), avocatul general a emis un aviz în urmă cu aproape un an, susținând pe deplin afirmațiile Comisiei. Este rar ca CJUE să se abată semnificativ de la astfel de opinii și este un secret cunoscut faptul că hotărârea finală va urma această linie. În același timp, este neobișnuit ca judecătorii de laCurte să își amâne hotărârea atât de mult timp – aici, calendarul electoral maghiar este în mod clar relevant. Anunțarea unei hotărâri a CJUE înainte de alegeri – una care lovește la adresa protecției copiilor – ar fi un sărut al morții pentru Tisa lui Péter Magyar. Susținută de Bruxelles prin toate mijloacele disponibile, aceasta urmărește să instaleze o marionetă docilă pe Dunăre, așa cum a făcut-o cu doi ani mai devreme pe Vistula.
Majoritatea maghiarilor susțin protejarea spațiilor accesibile minorilor – școli, materiale educaționale și mass-media – de conținutul dăunător, inclusiv manipularea ideologică legată de problemele transgender, încurajarea indirectă sau directă a intervențiilor medicale ireversibile, sexualizarea copiilor și promovarea agresivă a orientărilor sexuale non-normative.
Ungaria a oferit, de asemenea, acestor reglementări un fundament constituțional clar, afirmând explicit că „mama este femeie, tatăl este bărbat” și că statul trebuie să protejeze identitatea unui copil în funcție de sexul său la naștere. Aceasta a consolidat principiul conform căruia părinții au responsabilitatea principală pentru creșterea copiilor lor, în timp ce statul trebuie să protejeze minorii de conținutul care le-ar putea perturba dezvoltarea. În practică, restricțiile privind conținutul LGBT dăunător în educație și mass-media nu sunt doar prevederi statutare, ci decurg direct din modelul constituțional al Ungariei de protejare a familiei și copiilor, făcând parte din identitatea sa constituțională și din ordinea axiologică suverană.
Pentru Bruxelles și Luxemburg, însă, acest lucru este încadrat ca discriminare, o încălcare a pieței interne (sic!) – dar și ca un pretext pentru interferență în chestiuni care depășesc competența lor. Acest mesaj va fi probabil transmis abia după alegeri, pentru a nu expune adevărata agendă a opoziției globaliste a Ungariei în timpul campaniei. Ipocrizia și manipularea sunt metodele standard de operare ale establishmentului european – în special ale PPE și socialiștilor.
Avizul avocatului general indică în mod clar că această hotărâre va marca un punct de cotitură în procesul de centralizare – nu numai pentru că contestă reglementările maghiare la nivel constituțional, ci și pentru că introduce un element mult mai periculos. Aceasta afirmă că încălcările valorilor articolului 2 din TUE pot servi drept temei juridic direct pentru acțiuni împotriva unui stat membru. Anterior, CJUE a tratat articolul 2 ca un punct de referință indirect, legând valorile sale de obligații legale specifice din dreptul primar sau secundar. Acum, face un salt fundamental, susținând că anumite obligații decurg direct din articolul 2 din TUE – în ciuda faptului că, în practică, aceste valori pot fi interpretate arbitrar și adesea contrar sensului lor inițial.
Avocatul general solicită în mod explicit Curții să „profite de oportunitatea” oferită de cauză pentru a confirma această interpretare. În realitate, o astfel de „interpretare” echivalează cu însușirea unor competențe care nu sunt acordate de tratate. Nu există nicio îndoială că politicienii liberali de stânga din Luxemburg, îmbrăcați în robe judiciare, vor profita de această oportunitate pentru a extinde puterea establishmentului globalist.
Kompetenz-Kompetenz al CJUE în cazul Tribunalului Constituțional Polonez
În cazul privind legislația ungară privind protecția copilului, Curtea pregătește astfel un temei juridic substanțial pentru o interferență potențial nelimitată în legile statelor membre. Fundamentul formal și instituțional pentru aceasta a fost deja pus în hotărârea din 18 decembrie 2025 privind Tribunalul Constituțional al Poloniei (cauza C-448/23).
În acest caz, acționând dincolo de competențele sale, CJUE a hotărât că Polonia a încălcat dreptul UE prin hotărârile Tribunalului Constituțional care au pus sub semnul întrebării supremația dreptului UE și competența CJUE asupra constituției Poloniei. Ceea ce este crucial pentru relațiile dintre un stat suveran și o organizație internațională a fost astfel anulat. În același timp, Curtea a susținut că, din cauza unor presupuse nereguli în numirea a trei dintre cei cincisprezece judecători, Tribunalul Constituțional Polonez nu îndeplinește standardul unei instanțe independente și imparțiale în temeiul dreptului UE.
În mod semnificativ, hotărârea se bazează pe o narațiune falsă despre nereguli în numirea acestor judecători. În realitate, în 2015, majoritatea liberală care își părăsea mandatul a adoptat prevederi care îi permiteau să numească judecători „în avans” pentru a-și asigura controlul asupra Tribunalului după pierderea puterii. Procedura nu a fost finalizată deoarece președintele – din cauza unor îndoieli constituționale și a unei sesizări către Tribunal – nu a depus jurământul, care este o condiție constitutivă pentru preluarea mandatului. Drept urmare, procesul a trebuit să fie reluat de Sejmul nou ales în baza principiului discontinuității. Noua majoritate a ales legal judecători în funcțiile vacante, iar aceștia au fost învestiți în fața președintelui.
Hotărârea Tribunalului Constituțional, pronunțată după ce noii judecători depuseseră deja jurământul, a confirmat constituționalitatea statutului în măsura în care le-a permis liberalilor să numească trei judecători și l-a considerat neconstituțional în ceea ce privește numirea a doi. Tribunalul Constituțional Polonez se pronunță exclusiv asupra normelor juridice, nu asupra actelor individuale. Prin urmare, a evaluat statutul care a stat la baza numirilor, nu validitatea rezoluțiilor Sejmului de numire a unor judecători specifici. Un aspect crucial este faptul că Tribunalul a examinat doar prevederile statutului care stau la baza numirilor „în avans” făcute de liberali, nu și Regulamentul de procedură al Sejmului, care a constituit temeiul juridic pentru alegerea judecătorilor de către noul Sejm cu o majoritate conservatoare.
În consecință, Tribunalul nu a evaluat nici actele de numire a noilor judecători, nici măcar temeiul normativ pentru aceste numiri. Cel mai important, hotărârea nu a mai avut niciun efect practic, deoarece – din cauza principiului discontinuității – Sejmul a desfășurat un nou proces de numire, finalizat prin depunerea jurământului de către judecători. Prin urmare, nu există temeiuri juridice pentru a pune la îndoială validitatea numirilor făcute în decembrie 2015, iar afirmațiile privind o „compoziție necorespunzătoare” a Tribunalului Constituțional Polonez reprezintă o narațiune politică și o minciună fondatoare a lui Tusk – o minciună care a devenit, de asemenea, baza hotărârii CJUE în cauza C-448/23.
Această hotărâre depășește cu mult limitele Poloniei. CJUE nu numai că a reafirmat primatul absolut al dreptului UE asupra dreptului național – inclusiv constituțiile naționale – dar și-a arogat puterea exclusivă de a determina domeniul de aplicare al competențelor conferite UE, respingând orice astfel de rol pentru curțile constituționale naționale. Practic, s-a declarat stăpânul tratatelor și arbitrul suprem.
Astfel, 27 de politicieni în robe judiciare, selectați de guverne prin proceduri netransparente, s-au proclamat, în fapt, suverani asupra a 450 de milioane de cetățeni ai statelor membre ale UE. Aceasta marchează un pas fundamental, formal și bazat pe competențe, către centralizarea Uniunii – un pas construit, trebuie subliniat, pe acuzații complet false. Prin urmare, se poate argumenta că cauza C-448/23 constituie minciuna fondatoare a unei UE centralizate.
Viitoarea hotărâre privind legislația ungară privind protecția copilului va completa această evoluție prin adăugarea unui fundament juridic substanțial – articolul 2 din TUE – la Kompetenz-Kompetenz formal deja afirmat. Împreună, aceste hotărâri vor permite o interferență mai profundă și necontrolată în legislația și constituțiile statelor membre, neconstrânsă de limite semnificative. Concepte precum „toleranță”, „nediscriminare” sau „statul de drept”, în mâinile actorilor ideologici, devin instrumente pentru interpretare arbitrară.
Aceste mecanisme judiciare vor consolida instrumentele extrajudiciare mai ample utilizate pentru centralizarea puterii la Bruxelles, în ciuda rezistenței crescânde în rândul națiunilor europene. Nu este o coincidență faptul că ambele hotărâri vizează Polonia și Ungaria – două națiuni care, apărându-și suveranitatea, identitatea, securitatea și prosperitatea, reprezintă o provocare pentru agenda de centralizare a UE. Polonia a fost indusă în eroare și manipulată de promisiuni false, iar în 2023, Bruxelles-ul a instalat un guvern marionetă docil. Maghiarii, în ciuda presiunii intense din partea forțelor globaliste, nu au cedat atât de ușor. Și încă de anul viitor, Varșovia ar putea avea șansa de a reveni în tabăra care apără libertatea și suveranitatea.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
