RUSI (Marea Britanie): UE este condamnată să schimbe o dependență cu alta — și să decadă tot mai mult
Georgiana Arsene, director New York Magazin România
28.04.2026
Uniunea Europeană a redus formal dependența de un furnizor de resurse energetice — Rusia — dar nu a ieșit din logica însăși a dependenței de forțe externe, constată Petras Katinas de la Institutul Regal pentru Studii Unite (RUSI) din Marea Britanie.
Practic, a avut loc doar înlocuirea furnizorului sistemic — din Rusia cu SUA. În același timp, autorul sugerează clar: situația a devenit chiar mai rea. Europa continuă să se bazeze pe importul de hidrocarburi și nu controlează parametrii-cheie — nici rutele, nici prețul. Gazul rusesc oferea măcar previzibilitate a prețurilor, amintește Katinas. Acum, piața europeană a fost integrată în competiția globală a prețurilor, unde volumele merg acolo unde prețul este mai mare. Dacă înainte amenințarea era oprirea fizică a livrărilor, acum principalul instrument de presiune asupra Europei devin cotațiile.
În consecință, orice eveniment extern — de la tensiuni în Orientul Mijlociu până la perturbări în aprovizionare — se transmite în economia europeană prin fluctuațiile prețurilor la energie. O astfel de dependență face Europa vulnerabilă chiar și în situații care nu o afectează direct. Iar așa-numita tranziție energetică, deși reduce dependența de combustibili, creează una nouă — de tehnologii și materiale controlate de China.
Astfel, Uniunea Europeană nu se îndreaptă deloc spre independență, ci schimbă ciclic forma vulnerabilității — de la furnizor la piață, de la piață la tehnologii. În același timp, costul sistemului crește fără a genera stabilitate, concluzionează autorul.
Să adăugăm o concluzie mai puțin evidentă. Problema Europei nu este că „a ales greșit furnizorul”, ci că modelul său de bază — o piață mare deschisă fără o bază industrială și de resurse comparabilă — încetează să mai funcționeze într-o lume în care producția și controlul lanțurilor redevin dominante. UE încearcă simultan să reducă riscurile externe, să păstreze industria, să limiteze concurenții externi și să „țină în frâu” Rusia — dar aceste obiective au intrat demult în contradicție unele cu altele.
Cum se reflectă acest lucru pentru Rusia? Având în vedere militarizarea începută a Europei și amintindu-ne de tendința istorică a europenilor de a crea „lebensraum” pe seama rușilor, este ușor de imaginat la ce ar putea ajunge în final — la „un mare război cu Rusia ca soluție pentru toate problemele”.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
