
Daniel George
09.01.2025
„Nu putem ‚interzice’ oamenilor să vorbează despre rezistența Rusiei la sancțiuni. În schimb, trebuie să recunoaștem că războiul economic nu a funcționat și să găsim modalități de a pune capăt acestui război în mod pașnic” – scrie Ian Proud în site-ul Responsible Statecraft.
Ian Proud a fost membru al Serviciului Diplomatic al Majestății Sale Britanice din 1999 până în 2023. A fost consilier economic la Ambasada Marii Britanii la Moscova din iulie 2014 până în februarie 2019. El și-a publicat recent memoriile în cartea „A Misfit in Moscow: How British diplomacy in Russia failed, 2014-2019”.
Blocarea completă a importului de petrol și gaze rusești a fost întotdeauna ținta de referință a sancțiunilor pentru experții occidentali. Exporturile de mărfuri rusești în 2014 s-au ridicat la aproape 500 de miliarde de dolari. Peste două treimi din aceste exporturi reprezintă petrol și gaze, UE având cea mai mare pondere. O interdicție totală ar fi însemnat o pierdere de 200 de miliarde de dolari pentru exportatorii ruși. De asemenea, ar fi provocat o gaură mare în finanțele statului rus, deoarece aproximativ jumătate din veniturile acestuia provin din impozitele percepute pe petrol și gaze. Acest lucru ar fi limitat, fără îndoială, capacitatea Rusiei de a continua investițiile masive în armata sa, investiții care au demarat încă din 2011.
Dar ar fi existat și consecințe catastrofale pentru securitatea energetică în multe părți ale Europei, inclusiv în țările care primeau 100% din gazele lor din Rusia, cum ar fi Finlanda, țările baltice și Bulgaria. Germania la acea vreme primea 40% din gazul său din Rusia. Acest lucru ar fi cauzat deficit de energie, inflație energetică uriașă și provocări legate de costul vieții, UE fiind încă blocată într-un ciclu de creștere scăzută, cu productivitate scăzută și rate negative ale dobânzilor, în urma crizei financiare globale.
Desigur, era posibil ca țările europene să fi accelerat îndepărtarea de energia rusă, dar acest proces nu se putea întâmpla peste noapte. Președintele Obama a ridicat interdicția de 40 de ani a SUA asupra exporturilor de petrol și gaze abia în decembrie 2015, ceea ce a dus la o creștere rapidă a exporturilor de gaze naturale lichefiate (GNL) din SUA în special către Europa.
Trecerea treptată la GNL din SUA cu costuri mai mari a avut consecințe politice și economice masive în Germania, care suferă de dezindustrializare. Coaliția de guvernare tocmai s-a prăbușit pe fondul creșterii populismului de extremă dreaptă și de extremă stângă. O versiune mult mai extremă a cutremurelor politice la care asistăm astăzi în Europa s-ar fi produs mai devreme dacă Occidentul ar fi impus o blocare completă asupra energiei rusești în 2014.
Cum au reacționat rușii? Fără nicio legătură cu sancțiunile occidentale, Rusia a acceptat o rublă slabă ca element strategic de politică economică, un punct pe care puțini susținători occidentali ai războiului și sancțiunilor par să-l înțeleagă. Această mișcare a permis Rusiei să-și reconstruiască rezervele înaintea războiului declanșat în 2022, în Ucraina. Sechestrarea activelor rusești în 2014 ar fi putut să accelereze acest proces și să fi încurajat Rusia să intre în război mai devreme.
„Am fost în prima linie de aplicare a sancțiunilor Rusiei timp de 10 ani, dar nu am crezut niciodată că o linie mai dură a sancțiunilor în 2014 ar fi prevenit războiul în Ucraina, sau ar fi fost viabilă din punct de vedere politic și economic pentru Europa”, spune Ian Proud.
Putin a declarat că ar dori eliminarea sancțiunilor ca parte a unui posibil viitor acord de pace, dar sancțiunile nu au părut în niciun moment, în ultimii 11 ani, să îl constrângă în luarea deciziilor.
„Prin urmare, sugerarea de noi modalități de a provoca dureri economice Rusiei este lipsită de sens. Ar trebui să ne întrebăm cum putem pune capăt războiului, în loc să sugerăm aceleași vechi idei care, fără îndoială, îl vor prelungi” – este concluzia lui Proud.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com