0 4 minute 53 de minute

Bogdan Alexandru Duca, analist politic

18.06.2026

Cu doar câteva luni înainte de deschiderea următoarei ediții a evenimentului Più libri più liberi, unul dintre cele mai importante evenimente din Italia pentru editurile mici și mijlocii, târgul se află în centrul unei controverse neașteptate. Organizatorii au decis să solicite editurilor participante să semneze o declarație de aderare la „valorile antifasciste” ca o condiție prealabilă pentru participarea lor. Subiectul este prezentat și comentat de The European Conservative.

Târgul urmează să aibă loc în decembrie 2026 la La Nuvola, marele centru de conferințe din Roma construit pentru Expoziția Mondială din 2008. Prezentată de organizatorii târgului ca o „simplă” garanție a respectării principiilor fondatoare ale Republicii Italiene, această măsură a stârnit imediat dezbateri aprinse, părând un act deliberat militant. Recunoașterea principiilor fondatoare ale Republicii Italiene este un lucru, dar organizatorii evenimentului Più libri più liberi au încadrat-o ca o susținere explicită a „antifascismului”, un termen generic care a devenit un marker ideologic al stângii și al extremei stângi. Declarația este acum o condiție prealabilă pentru a aplica pentru participarea la eveniment.

Această măsură vine în urma controverselor stârnite anul trecut de prezența unei mici edituri acuzate de criticii săi că promovează anumite figuri legate de lumea ideologică a fascismului istoric.

Reacția prim-ministrului Giorgia Meloni a fost rapidă. Pe rețelele de socializare, ea a denunțat ceea ce a descris drept un „certificat antifascist”, argumentând că acesta echivalează cu o formă de cenzură incompatibilă cu o societate democratică. În opinia sa, această logică echivalează cu a spune: „Sunteți liberi să gândiți, dar numai în limitele definite de cei care organizează dezbaterea”.

Oponenții lui Meloni au ripostat imediat. Pentru ei, aceasta nu este nicidecum o chestiune de cenzură, ci pur și simplu o reamintire a principiilor constituționale ale Italiei. Politicienii de stânga, precum și reprezentanții organizațiilor societății civile, susțin că impunerea aderării explicite la antifascism servește pur și simplu la reamintirea fundamentului istoric al Republicii Italiene, născută din căderea regimului lui Mussolini.

Reacția lui Meloni este totuși pe deplin legitimă: ar trebui o democrație liberală să le ceară cetățenilor sau figurilor culturale să prezinte certificate ideologice pentru a participa la viața publică? Interzicerea glorificării crimelor, a incitării la ură sau a propagandei totalitare este deja reglementată prin lege, însă cerința unei declarații prealabile de loialitate urmează o logică diferită, deoarece nu penalizează comportamentul, ci impune respectarea sau autorizarea. Sub pretextul unor bune intenții democratice, organizatorii târgului tratează astfel libertatea de exprimare nu ca pe un drept, ci ca pe o concesie supusă autorizării. Provenind din cercuri culturale care se prezintă în mod tradițional ca apărători ai pluralismului, această abordare este destul de iritantă. Un târg de carte nu este o conferință partizană.

Alegerea făcută de organizatorii târgului nu este o mișcare izolată. În întreaga Europă, personalități din lumea culturii și a mass-media, confruntate cu ascensiunea ideologiilor pe care le dezaprobă, cedează tentației de a înlocui dezbaterea intelectuală cu excluderea morală și transformă lupta împotriva presupusului extremism într-un stat polițienesc al opiniilor.

Abonați-vă la canalul nostru de Telegramhttps://t.me/nymagazinromania

Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România

Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com  

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Previzualizare articole