0 4 minute o lună

Bogdan Alexandru Duca, analist politic

06.01.2025

Anul 2025 nu a început bine pentru Ursula von der Leyen, afectată de o viroză. Dar nici semnele politice nu stau prea bine.

Dacă în 2024 a reușit să supraviețuiască alegerilor europarlamentare din statele UE și să obțină un al doilea mandat în calitate de președinte al Comisiei Europene,  Ursula von der Leyen a încercat să se identifice cu mainstreamul politic al UE.  Practic din șefa Comisiei Europene, von der Leyen a devenit un soi de “regina Ursula” care fără nicio  legitimitate democratică prin vot, a devenit singura voce  “legitimă”, cei care se opun fiind, desigur, “extremiști”.

Însă Europa se schimbă în viteză, inclusiv sub impulsul schimbării administrației de la Casa Albă prin revenirea lui Trump. De altfel nici alegerile de anul trecut nu au fost chiar confortabile pentru mainstream-ul UE.  Dacă popularii și social-democrații au rămas pe poziții stabile, aliații lor,  Renew și Verzii, au fost practic decimați de votanți. În același timp, blocurile conservatoare au reușit să obțină 26% din locurile din Parlamentul European.

Iar situația este în continuă mișcare, date fiind evoluțiile politice și economice din diverse state europene. Criza politică din România, Franța și Germania arată că Europa este departe de a fi liniștită.

De aceea, arată o analiză European Conservative, ceea ce părea bătut în cuie după alegerile europarlamentare este departe de a mai arăta astfel după 6 luni de zile. Mai mult chiar, spune analiza, nu trebuie ignorat faptul că și majoritatea din Parlamentul European este fragilă.

Pentru a avea Comisia securizată în legislativul european, Ursula von der Leyen a trebuit să bată palma cu grupul conservator condus de premierul italian Giorgia Meloni, concesie care a nemulțumit grupurile de stânga. Practic Comisia von der Leyen 2 are cea mai scăzută susținere din istoria executivelor UE: doar 54%.

Însă ce a făcut von der Leyen, cu consecințe pe termen mediu și lung, a fost să enerveze electoratul european, care a văzut că, oricum ar vota, Comisia iese independent de voința democratică a cetățenilor europeni.

Practic, bună parte din energia consumată de strategii de la Bruxelles, a fost să împiedice vocile puternice suveraniste din Parlamentul European, în ciuda forței electorale în creștere a a acestora. Grupul Patrioților (condus de figuri puternice, ca Orban, Le Pen, Geert Wilders sau Matteo Salvini) a fost practic izolat.

De aceea procesul intentat de grupul Patrioților europeni împotriva Parlamentului European la Curtea Europeană de Justiție este o etapă importantă a unui proces politic deja pierdut de von der Leyen.

Dacă justiția va da dreptate Patrioților europeni, această victorie va avea repercusiuni pe termen scurt asupra Comisiei. Iar dacă judecătorii se vor dovedi aserviți intereselor Comisiei Europene, mesajul politic transmis spre electorat va fi tot sinucigaș pentru Bruxelles.

Abonați-vă la canalul nostru de Telegramhttps://t.me/nymagazinromania

Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România

Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Previzualizare articole

Vamos!

2 minute 7 luni