Ordinea mondială neoliberală-globalistă a luat sfârșit în Orientul Mijlociu
Teodor Ionescu
26.05.2025
Israelul mobilizează încă zece mii de rezerviști pentru a ocupa permanent Fâșia Gaza, a confirmat Benjamin Netanyahu la începutul acestei săptămâni. Aceasta, atrage atenția o analiză The European Conservative, marchează o schimbare radicală față de politica anterioară și pune capăt, în mod efectiv, „procesului de pace” de la Oslo – un proces pe care mulți îl credeau sortit eșecului de la început. Termenul „proces de pace” poate fi folosit doar între ghilimele, desigur, deoarece partea arabă nu a fost niciodată cu adevărat deschisă păcii.
Decizia de a recupera Gaza este înrădăcinată în antecedente importante. Israelul a preluat controlul asupra Fâșiei Gaza după Războiul de Șase Zile din 1967. La acea vreme, intenționa să rămână, realizând investiții semnificative în infrastructură și înființând așezări evreiești. Totul a fost dat pentru a transforma zona într-un loc înfloritor în deșert, așa cum a fost prezis în Biblie. Cu toate acestea, orașul predominant arab a devenit una dintre locațiile centrale ale Primei Intifade – adesea tradusă ca „revoltă”, deși a fost în esență un val de teroare palestiniană – care a izbucnit în 1987. În același an, a fost fondată Hamas.
Hamas a provenit din Frăția Musulmană și a fost înființată de un anume Ahmed Yassin. În mod ironic, Israelul a susținut inițial chiar și Hamas, considerând-o un contrabalans față de organizațiile palestiniene seculare și naționaliste. Această abordare indulgentă s-a întors ulterior împotriva sa.
În 2005, guvernul de dreapta al lui Ariel Sharon – în mijlocul unor controverse politice semnificative – a retras atât armata israeliană, cât și populația civilă evreiască din Gaza: o mișcare care continuă să bântuie statul evreu până în prezent și care a fost aprig contestatî de actualul prim-ministru, tot de dreapta, Benjamin Netanyahu.
Sharon credea atunci că poate un fel de entitate palestiniană pașnică ar putea apărea în teritoriu, dar în schimb, atacurile cu rachete au început aproape imediat. După retragere, Hamas a câștigat alegerile din 2006 și a preluat curând puterea în Gaza prin violență. În conflictul armat din 2007, au alungat rapid Fatah – un partid considerat „moderat” de „documentele oficiale” deși în realitate, profund implicat și în terorism – și au început să instaureze un regim islamist extremist. Acestea au inclus restricții religioase, persecutarea creștinilor și desființarea instituțiilor seculare, creând efectiv un „mini-stat islamic” în Gaza.
Ca răspuns la atacuri și răpiri, Israelul a lansat operațiuni militare în 2008-2009 și din nou în 2014, dar nu a reușit să desființeze regimul Hamas. În timpul acestor operațiuni, Israelul a căutat să evite victimele civile. Din acest motiv, printre altele, analiștii obiectivi consideră acuzațiile de crime de război israeliene ca fiind nefondate – acțiunile Israelului nu numai că nu au avut intenție criminală, dar au fost, dimpotrivă, menite să cruțe vieți civile.
Propaganda Hamas
Dacă ne uităm la războiul actual, ceea ce vedem este că Hamas susține că 46.000 de arabi palestinieni au fost uciși în timpul luptelor din ultimul an și jumătate, fără a face distincție între civili și combatanți. Potrivit Israelului, pierderile militare ale Hamas ar putea fi de aproximativ 20.000 de militanți.
Este un fapt important, însă, că s-a dovedit că Hamas poate umfla numărul victimelor civile. Deși decesele civile au loc cu siguranță – și acest lucru este profund regretabil – Israelul a oferit civililor oportunități de evacuare. Dar teroriștii îi folosesc pe post de scuturi umane.
Un studiu foarte recent a constatat, de asemenea, că proporția femeilor și copiilor uciși în timpul războiului este semnificativ mai mică decât ceea ce susțin organele de propagandă ale Hamas. Un nou studiu publicat de profesorii Lewi Stone și Gregory Rose a stabilit că, contrar afirmației Hamas conform căreia aproximativ 70% dintre decese au fost femei și copii, datele de la Ministerul Sănătății din Gaza indică faptul că proporția reală este de 51%.
Cu toate acestea, chiar și acest studiu se bazează pe cifrele oficiale ale Hamas, în ciuda dezvăluirilor recente că aceste cifre sunt cu siguranță falsificate. În aprilie, Euronews a relatat că Ministerul Sănătății din Gaza, condus de Hamas, a șters mii de nume din numărul morților din martie fără nicio notificare prealabilă. Analiștii au descoperit că aproximativ 3.400 de decese „identificate” anterior nu mai erau enumerate în raportul ministerului în format PDF, care, din nou, nu face nicio distincție între combatanți și civili. Printre cei eliminați de pe listă se numără cel puțin 1.000 de copii.
Sfârșitul sfârșitului istoriei
Faptul că Israelul a respins acum complet ideea unui stat palestinian în Gaza – revenind la o mentalitate pre-Oslo (chiar dacă autonomia pentru Gaza era deja pe masă la Summitul Camp David din 1978) – și reocupă efectiv teritoriul, cu discuții tot mai frecvente despre relocarea pașnică a populației civile semnalează că era ordinii mondiale neoliberal-globaliste, dictată de instituțiile internaționale, s-a încheiat și în Orientul Mijlociu. Israelul ia decizii unilaterale, bazându-se pe propria putere, asigurându-și siguranța în propriile condiții. În acest caz specific și concret, acest lucru nu este neapărat un lucru rău.
„Comunitatea internațională” – ONU, UE, Amnesty International, Crucea Roșie și alții – a făcut puțin în afară de a oferi sprijin moral, juridic și financiar teroriștilor islamiști însetați de sânge, care se opun singurei democrații din Orientul Mijlociu. După 7 octombrie, este de înțeles că Israelul a ales să-și ia destinul în propriile mâini. Mai mult, pe lângă civilii israelieni, celelalte victime principale ale regimului de teroare al Hamas și ale războiului pe care l-a declanșat au fost arabii palestinieni înșiși. În cele din urmă, și ei vor putea respira mai ușor dacă Israelul poate atinge dificilul obiectiv militar și politic de a distruge Hamas.
Încă o dată, suntem martorii învârtirii roții sângeroase a istoriei. Acest lucru nu trebuie să fie sărbătorit sau temut, ci recunoscut, iar fiecare țară și națiune trebuie să acționeze în consecință.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
