„Situația este extrem de neplăcută”. În UE miroase a ars: bomba datoriei de sub Europa a început să ticăie
Daniel George
25.05.2026
În urma închiderii Strâmtorii Hormuz, ratele dobânzilor de pe piețele globale de obligațiuni cresc rapid. Odată cu randamentele, temerile privind o criză a datoriilor ating un punct culminant. Cu toate acestea, criza din Iran s-ar putea estompa în curând și ar putea readuce calmul pe piețele energetice, scrie Thomas Kolbe în American Thinker.
Suntem deja martorii primelor semne ale următorului uragan al datoriilor? Un lucru se poate spune cu certitudine: creșterea prețurilor petrolului și gazelor, declanșată de blocada Strâmtorii Hormuz, a trimis un șoc masiv pe piețele globale de obligațiuni, care altfel tind să se miște destul de lent. Acest șoc se propagă încă de-a lungul curbelor randamentelor.
Se pare aproape că îngrijorările legate de bonitatea creditului cu privire la nivelurile ridicate ale datoriei suverane se suprapun cu temerile inflaționiste recent reaprinse. În Germania, randamentul de referință al obligațiunilor guvernamentale pe 10 ani a crescut de la 2,64% la începutul conflictului din Iran la aproximativ 3,2% la vârf (la 19 mai). În Statele Unite, cea mai importantă piață de capital din economia globală, randamentele obligațiunilor de trezorerie pe 10 ani au ajuns la 4,63%. Dacă acest lucru marchează un nou platou, costurile serviciului datoriei vor crește.
Pentru Germania, efectul ratei dobânzii poate fi calculat aproximativ după cum urmează: în primul an al unei creșteri de 1 punct procentual a ratelor dobânzii, cheltuielile guvernamentale cu dobânzile cresc cu aproximativ 2,5 miliarde de euro. Cu o datorie de aproximativ 250 de miliarde de euro transferată anual, costurile totale cu dobânzile pentru întregul stoc de datorii germane ar crește cu aproximativ 25 până la 30 de miliarde de euro după câțiva ani. O situație neplăcută pentru guvernul federal. Poate că unii din Berlin își dau seama că piața obligațiunilor ar putea pune într-o zi capăt brusc excesului de datorii al Germaniei.
Punct crucial
Acesta este un punct crucial: lichiditatea este lubrifiantul piețelor și va ajuta, în cele din urmă, politica fiscală să extindă datoria în continuă creștere în viitor – deocamdată.
Acest lucru este esențial, deoarece adevăratul pericol constă în mecanismul sistemului de credit fiat: deflația – o contracție a masei monetare care duce la scăderea nivelului prețurilor – este adevăratul său inamic. O ofertă monetară în scădere ar declanșa o cascadă de neplată de credit, gestionabilă doar printr-o intervenție masivă a băncii centrale, așa cum s-a văzut acum un deceniu și jumătate. O astfel de criză, potențial de multe ori mai mare decât criza datoriilor anterioară, ar fi relevantă din punct de vedere sistemic și ar putea afecta grav sistemul euro, în timp ce dolarul american ar servi din nou drept refugiu sigur pentru capitalul global.
Nu „dacă”, ci „când”
Întrebarea nu mai este dacă, ci când un astfel de eveniment de credit va declanșa o criză mai amplă. Privind evoluțiile din Regatul Unit, unde randamentele pe zece ani au crescut peste cinci procente, pare plauzibil ca City of London să devină epicentrul unei noi crize a datoriilor europene.
După cum știm, însă, lista potențialilor candidați la criză este lungă: Franța, cu o datorie publică de aproximativ 120% din PIB, este la fel de vulnerabilă ca Belgia, Spania sau Italia. Construcția datoriei europene depinde, în cele din urmă, de bonitatea Germaniei. Friedrich Merz și „ministrul său pentru dezastre”, Lars Klingbeil, par să lucreze la viteză maximă pentru a aprinde acest ultim adevărat paravan al sistemului euro într-o adevărată frenezie a datoriilor.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
