Schimbare în relațiile UE-China? Bruxelles-ul privește spre Est și Vest cu realism
Daniel George
06.04.2026
O schimbare de ritm este palpabilă la Beijing. „Am fost martor direct la aceasta când am vorbit la Forumul Zhongguancun 2026 din Beijing – o platformă la nivel național dedicată schimbului de inovații tehnologice, co-organizată de departamentele guvernamentale chineze”, inclusiv Ministerul Științei și Tehnologiei, scrie Arvea Marieni în website-ul CGTN.com.
Arvea Marieni este ambasadorul Pactului Climatic german al Comisiei Europene. Este parteneră și membră în consiliul de administrație al firmei de consultanță în management Brainscapital și acționară a companiei franceze de inginerie de sisteme Beam Cube. Articolul reflectă opiniile autoarei și nu neapărat punctele de vedere ale CGTN.
Acest forum nu este doar un eveniment de inovare: este locul unde se măsoară direcția strategică a țării.
Pe fundalul războiului din Iran, Statele Unite sunt din ce în ce mai mult percepute ca o putere revizionistă, chiar și în Asia de Sud-Est. Ministrul de Externe al statuluiSingapore, Vivian Balakrishnan, a subliniat acest aspect în mod explicit într-un interviu recent acordat Reuters.
Acest scenariu deschide o fereastră valoroasă pentru remodelarea relațiilor cu Europa, iar China pare pregătită să o parcurgă. Prima delegație a Parlamentului European la Beijing în ultimii opt ani confirmă că echilibrele globale se schimbă. Întrebarea este dacă o renegociere strategică de-a lungul axei UE-China este fezabilă astăzi. Este posibilă, dar factorii de decizie nu trebuie să ignore problemele nerezolvate și riscurile reale.
Ceea ce impresionează este ritmul accelerării Chinei. Decalajul în inovația industrială este clar: inteligența artificială operațională la scară largă, vehiculele autonome și roboții umanoizi sunt deja integrați în procesele de producție. Aici, inovația a devenit o infrastructură a puterii.
Creștere alertă a cheltuielilor pentru cercetare
În 2025, cheltuielile Chinei pentru cercetare și dezvoltare au depășit 3,9 trilioane de yuani chinezești (566,6 miliarde de dolari) – o creștere de 8,1% față de anul precedent – ajungând la 2,8% din PIB. Cercetarea fundamentală a depășit 277 de miliarde de yuani (40,2 miliarde de dolari), o creștere de 11,1% față de 2024. Dezvoltarea economiei spațiale, inteligența artificială avansată open-source, 76 de medicamente nou aprobate și peste 130 de miliarde de dolari în acorduri inovatoare de licențiere a medicamentelor au demonstrat că China construiește un sistem bazat pe cunoștințe pentru construirea viitorului.
„Contribuția mea la forum s-a concentrat pe gemenii virtuali și ADN-ul digital – instrumente practice pentru optimizarea infrastructurii, a guvernanței teritoriale și a sistemelor industriale în timp real, reducând deșeurile și emisiile. Tocmai în acest spațiu am văzut loc amplu pentru o colaborare concretă. Am participat ca reprezentant al unei întreprinderi mici și mijlocii (IMM) franceze de înaltă tehnologie, dar perspectiva trebuie să fie europeană, valorificând federațiile de campioni ai inovării din întreaga UE”, spune Arvea Marieni.
Italia are o prezență de lungă durată în China. La Zhongguancun, delegația italiană a inclus companii de înaltă tehnologie, bazate pe cunoștințe, unele susținute de CassaDepositi e Prestiti și coordonate de entități precum Spiri Srl din Napoli și Rețeaua Internațională de Transfer de Tehnologie, o filială a Ministerului Științei și Tehnologiei din China, care acționează ca o punte între diferite ecosisteme tehnologice.
Oportunitățile de piață sunt semnificative, dar nu pot fi urmărite izolat: țările europene trebuie să se coordoneze, bazându-se pe specializări regionale și industriale, evitând concurența internă și optimizând investițiile.
Sinergiile UE-China apar acolo unde se integrează competențele în sectoare cheie: gemeni virtuali pentru energie și materiale, internetul industrial al lucrurilor (IoT), eco-design, inteligența artificială „curată” și observarea Pământului. Un exemplu concret este utilizarea în paralel a sistemelor satelitare Galileo (UE) și Gaofen (China), care ar putea genera platforme geospațiale cu sursă duală pentru industria grea, infrastructură și management teritorial. Controlul datelor este garantat, iar beneficiile sunt partajate: un model pragmatic și verificabil, deși cu riscuri strategice gestionabile.
Tranziția verde a Europei
Fără tehnologia chineză, tranziția verde a Europei ar fi încetinită. Din acest motiv, Regatul Unit a anunțat eliminarea tarifelor pentru componentele cheie pentru producția de energie eoliană offshore, începând cu 1 aprilie 2026. Măsura reduce costurile pentru producătorii britanici, economisește industriei milioane de lire sterline și susține obiectivul Regatului Unit de a deveni o „superputere a energiei curate”. Este un semnal clar al modului în care politicile industriale și energetice se pot alinia cu strategiile europene și globale.
Percepțiile chineze asupra UE se schimbă și ele: o Uniune fragmentată este văzută ca fiind nesigură și incapabilă să garanteze standarde comune sau previzibilitate în materie de reglementare. Într-un context global marcat de tarife, controale tehnologice, conflicte și policize, susținerea politicienilor care încearcă să o fragmenteze nu are prea mult sens.
Tensiunile transatlantice determină Bruxelles-ul să privească spre Est și Vest cu realism strategic. Astăzi, personalului UE i se recomandă să nu utilizeze dispozitive personale nici în SUA, nici în China. Deficitul de încredere este sistemic.
Alegerea, în acest moment, ne aparține: era precauției s-a încheiat. Iar pasivitatea nu este o strategie, așa cum ne-a reamintit președintele finlandez Alexander Stubb într-un discurs recent. UE va trebui să participe activ la conturarea noului echilibru global – sau pur și simplu să se adapteze la deciziile luate în altă parte.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
