Publicist născut în România: De Ziua Victoriei. Miniștrii de Externe ai UE se duc cu mâinile goale în Ucraina
Daniel George
09.05.2025
Uitați de ajutorul militar de 40 de miliarde de euro – UE nu a putut colecta nici măcar cele 2 milioane de obuze de artilerie pe care le-a promis că le va livra cadou în timp ce protesta împotriva paradei militare de la Moscova, scrie Tamás Orbán în The European Conservative.
Născut în România, Tamás Orbán a studiat istoria și relațiile internaționale la Cluj-Napoca și a lucrat pentru mai multe institute de cercetare politică din Budapesta. Temele sale de interes includ afacerile curente, mișcările sociale, geopolitica și securitatea Europei Centrale.
Cei mai devotați susținători europeni ai Ucrainei preferă să dea vina pentru lipsa de progres asupra câtorva țări pro-pace, precum Slovacia și Ungaria, dar continuă să vorbească și să nu acționeze, chiar și atunci când li se dă mână liberă să-și urmeze agenda fără cătușele unanimității.
După ce au petrecut două zile la o reuniune informală la Varșovia, miniștrii de externe ai UE s-au îndreptat către est, la Lvov, în vestul Ucrainei, unde vor marca, pe 9 mai, cea de-a 80-a aniversare a sfârșitului celui de-Al Doilea Război Mondial, și vor purta discuții cu omologul lor ucrainean, Andriy Sybiha.
Vizita este în mare parte simbolică, menită să arate sprijinul UE pentru Kiev, în timp ce președintele Putin își organizează parada de Ziua Victoriei la Moscova. Cu toate acestea, planul inițial al Bruxelles-ului era de a organiza un summit informal al UE în capitala Ucrainei, cu participarea a cât mai multor lideri ai UE. Acesta a fost rapid revizuit, la o simplă reuniune ministerială, mult mai departe de linia frontului, după ce mai mulți lideri, inclusiv germanul Friedrich Merz și francezul Emmanuel Macron, au declarat că nu au putut să o încadreze în programul lor.
Nu ar fi o problemă prea mare că o mare parte din valoarea simbolică la care spera Kievul a dispărut, dacă miniștrii ar aduce măcar ceva tangibil cu ei, în afară de sprijinul și încurajarea lor. Nici asta nu se va întâmpla, ceea ce îi face pe oficialii de la Kiev să se întrebe de ce vin miniștrii de externe.
Ce s-a ales de „planul Kallas”
După cum probabil vă amintiți, Comisia Europeană a început anul propunând ambițiosul „plan Kallas” – numit după șefa afacerilor externe, Kaja Kallas – care ar fi propus un pachet de ajutor militar de 40 de miliarde de euro pentru Ucraina, care urma să fie livrat în acest an, pe lângă angajamentele anterioare pe termen lung.
Toată lumea părea să fie de acord, până când s-a dovedit că Ungaria și Slovacia nu vor respinge planul atâta timp cât li se permite să nu participe, ceea ce a determinat Franța, Italia, Spania și Portugalia să își retragă propriile veto-uri în ultimul moment, invocând „motive financiare”.
Kallas a schimbat apoi obiectivele și a promis în schimb 2 milioane de cartușe de calibru mare, în valoare de 5 miliarde de euro. Șeful afacerilor externe a anunțat recent că țările UE (și Norvegia) au atins deja două treimi din acest obiectiv – ceea ce înseamnă că nici măcar cel mai fezabil element al planului Kallas nu este gata la timp pentru a-i transmite un mesaj clar lui Putin de Ziua Victoriei.
În loc de sprijin militar, miniștrii UE vor discuta în principal despre viitorul pachet de sancțiuni – al 17 – lea împotriva Rusiei – care s-a dovedit, de asemenea, a fi mult mai puțin ambițios decât spera Kievul. Țări precum Belgia, Franța și Spania au blocat includerea gazului natural lichefiat (GNL) rusesc, precum și propunerea de înființare a unui tribunal special pentru crime de război care să-l urmărească penal pe Putin și pe înalții săi oficiali după încetarea ostilităților, similar cu procesele de la Nürnberg din 1945.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
