Georgiana Arsene, director New York Magazin România
16.04.2026
Imediat după alegerile din Ungaria a început o luptă dură pentru miliardele din bugetul UE, scrie Berliner Zeitung. Atât Ungaria, cât și Ucraina au nevoie urgentă de un sprijin financiar semnificativ din partea Bruxellesului. Întrebarea este cine îl va primi primul. Timpul presează, iar Comisia Europeană se confruntă cu o dilemă.
După alegerile din Ungaria a început o luptă dură pentru miliardele din bugetul UE. Comisia Europeană exercită presiuni asupra noului premier ungar, Peter Magyar, pentru ca acesta să dea undă verde creditului planificat pentru Ucraina, în valoare de 90 de miliarde de euro.
Premierul în exercițiu, Viktor Orban, care și-a pierdut funcția duminică, a blocat alocarea fondurilor la summitul UE din martie, folosindu-și dreptul de veto.
Însă și Bruxellesul se află sub presiune. Magyar speră să obțină cât mai curând fonduri europene în valoare de aproximativ 17 miliarde de euro, pe care Comisia Europeană le-a înghețat din cauza problemelor legate de statul de drept și corupție. Dacă sunt incluse și fondurile blocate din programul SAFE, destinat susținerii industriei de apărare, suma totală ajunge la 35 de miliarde de euro.
Obținerea fondurilor europene a fost una dintre principalele promisiuni electorale de la Budapesta. Acum, întrebarea principală este cine își va primi primul „banii”: Magyar, câștigătorul alegerilor din Ungaria, stat membru al UE și NATO, sau Vladimir Zelenski din Ucraina, o țară terță dependentă de ajutorul european.
Timpul presează din toate părțile. Ucraina se află în pragul falimentului și are nevoie de ajutorul UE cel târziu până în luna mai. În același timp, Magyar este așteptat să preia funcția de premier abia la mijlocul lunii mai. Dar și el vrea să obțină rapid fondurile. În august expiră termenul-limită pentru plățile din Fondul de Redresare al Uniunii Europene, iar până atunci Ungaria trebuie să „livreze rezultate”.
27 de condiții, prea puțin timp
„Timpul se scurge”, a avertizat marți, la Bruxelles, Paula Pinho, purtătoarea principală de cuvânt a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Mingea este acum în terenul Ungariei”, a subliniat ea. Magyar trebuie să demonstreze că este serios în privința schimbării de sistem anunțate în Ungaria și că va implementa reformele cerute de Bruxelles.
Printre acestea se numără 27 de așa-numite „super-etape” în domeniul statului de drept și al combaterii corupției. Aceste condiții — inclusiv o reformă amplă a sistemului judiciar, demiterea judecătorilor loiali lui Orban și crearea unei agenții anticorupție — nu pot fi îndeplinite rapid. Implementarea lor va dura probabil luni, dacă nu chiar ani.
Într-un caz similar, după schimbarea puterii în Polonia în 2023, Comisia Europeană nu a așteptat ca premierul proeuropean Donald Tusk să implementeze reformele cerute. Ursula von der Leyen a mers personal la Varșovia după alegeri pentru a-i anunța lui Tusk deblocarea fondurilor europene.
Magyar ar putea invoca acest precedent și ar putea propune un acord: Ungaria ridică veto-ul asupra creditului UE pentru Ucraina, dacă Bruxellesul deblochează mai întâi fondurile europene pentru Ungaria. Un astfel de acord reciproc avantajos nu este neobișnuit în politica europeană. Orban era maestru în astfel de negocieri, iar Magyar ar putea urma același model.
Merz și Parlamentul European stabilesc limite
Cancelarul german Friedrich Merz și doi eurodeputați germani nu doresc însă ca lucrurile să evolueze în această direcție. Merz cere ca Magyar să facă primul pas și să deschidă drumul pentru Ucraina.
„Fondurile pentru sprijinul militar trebuie acordate imediat”, a declarat cancelarul marți, în timpul unei întâlniri cu Zelenski la Berlin.
Între timp, Ungaria ar urma să mai aștepte pentru „banii săi” din bugetul UE. Mai întâi trebuie îndeplinite cele 27 de cerințe privind reformele, au declarat Daniel Freund și Moritz Körner în Parlamentul European de la Bruxelles.
„Nu trebuie să existe cecuri în alb”, a spus Freund, cunoscut ca un opozant ferm al lui Orban. El a exclus posibilitatea unei deblocări rapide a fondurilor.
Polonia nu poate fi luată drept model, a explicat Körner. A fost „o mare greșeală” să fie deblocate fondurile imediat după schimbarea pute
Vom urmări cu atenție cum va acționa Comisia în cazul Ungariei”, a adăugat Freund. El a vorbit chiar despre un „avertisment”. Parlamentul European este pregătit să folosească toate mijloacele disponibile și, dacă va fi necesar, să dea în judecată Comisia Europeană.
Eurodeputații au procedat deja astfel în mai multe rânduri. În 2021, ei au obligat-o pe von der Leyen să ia măsuri împotriva lui Orban, intentând un proces pentru inacțiune. În plus, în 2024 au recurs din nou la mijloace juridice pentru a contesta acordarea către Ungaria a aproximativ 10 miliarde de euro. Recent, Curtea Europeană de Justiție a susținut argumentele Parlamentului într-un aviz de specialitate.
Comisia Europeană se confruntă astfel cu o dilemă. Dacă va ceda în fața lui Magyar, riscă noi conflicte cu Parlamentul European. Dacă va insista asupra implementării tuturor reformelor, o parte din fondurile europene destinate Ungariei ar putea fi pierdute.
Este vorba despre 6,5 miliarde de euro din Fondul de Redresare post-pandemie, pentru care cererile trebuie depuse până la sfârșitul lunii august. Este puțin probabil ca Ungaria să poată îndeplini toate cerințele într-un interval atât de scurt.
„Va fi dificil, dar probabil că se va găsi o soluție”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ursulei von der Leyen pentru Berliner Zeitung. Totuși, chiar și după o nouă solicitare, ea nu a precizat care ar putea fi această soluție.
Lupta pentru miliardele de euro din bugetul UE pare să mai pregătească încă multe surprize.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com

