The National Interest: Polonia, între UE și SUA
Teodor Ionescu
10.06.2025
Polonia este profund îngrijorată de faptul că președintele Trump nu ia preocupările sale și pe cele ale Europei cu seriozitatea pe care o merită. Mulți din Polonia sunt îngrijorați, deoarece politicile președintelui Trump pun sub semnul întrebării toate certitudinile anterioare, comentează analistul polonez Eugeniusz Smolar pentru The National Interest.
Acesta consideră că este îngrijorător faptul că președintele Trump:
1) A reformulat rolul SUA în lume și a reinterpretat interesul său național, ceea ce a dus la înlocuirea sistemului de securitate postbelic bazat pe angajamentele, instituțiile, valorile comune și interesele alianțelor. Istoria ne învață că politica de putere și acordurile cu puterile ostile vin întotdeauna în detrimentul statelor mai mici.
2) A exprimat revendicări teritoriale și amenințări publice care legitimează ambiții și acțiuni similare ale Rusiei sau Chinei.
3) A întărit pe adversari, prin diminuarea atractivității cooperării cu Statele Unite și Vestul în ochii multor țări din întreaga lume.
În politica poloneză de securitate, elementul cheie stă în centralitatea implicării continue a Americii în Polonia și Europa ca fundament al securității. Conducerea americană în NATO nu numai că a făcut descurajarea credibilă, dar a și netezit diferențele dintre europeni care altfel ar fi putut fi fatale pentru unitatea europeană. Viitorul este incert, deoarece pe 16 mai, ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a anunțat că Statele Unite vor începe în curând discuțiile cu aliații privind amploarea și termenii retragerii trupelor din Europa.
Din 1989, Polonia nu a mai căutat o „a treia cale” mitică. Motivate de dorința de a lăsa în urmă eșecurile guvernării comuniste, toate guvernele ulterioare, de la centru la stânga și dreapta, au îmbrățișat modelele occidentale bine testate de democrație constituțională și piață liberă.
Pentru Polonia, centralitatea alianței cu Statele Unite, atât în cadrul NATO, cât și bilateral, a fost combinată cu dezvoltarea economică bazată pe apartenența la Uniunea Europeană. Până acum, nu a existat obligația să se manevreze între acești doi piloni.
Politicile președintelui Trump modifică această dinamică. Pe de o parte, el a încercat să evite implicarea militară în lume și să reducă conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu, deoarece acestea par a fi distrageri de la realizarea principalelor sale obiective. El pare să definească natura intereselor americane în străinătate nu printr-un context geostrategic sau de securitate, ci prin cadre economice, financiare și comerciale.
Pe de altă parte, accentul pus pe proiecția puterii – economice, politice și militare – nu s-a concentrat pe Rusia, ci pe aliații pașnici ai NATO, cum ar fi Canada, Danemarca și întreaga Uniune Europeană. În februarie, el a declarat că „Uniunea Europeană a fost formată pentru a înșela Statele Unite”. Recent, a afirmat că, în ceea ce privește relațiile comerciale, Europa este „mai rea decât China”, amenințând în același timp că va introduce tarife de 50%.
Calculul câștigurilor și pierderilor îi poate determina pe polonezi să creadă că va fi inevitabil să accepte această nouă situație și să accepte costurile politice și emoționale rezultate. Cu toate acestea, echilibrul pierderilor și beneficiilor pare diferit atunci când se iau în considerare interesele economice, care sunt în primul rând aliniate cu Europa. Capacitățile de apărare viitoare ale Poloniei și Europei, precum și prosperitatea lor, depind de puterea lor economică. Dezvoltarea economiei poloneze depinde în mare măsură de piața comună a UE, exporturile către UE reprezentând 75% din comerț și 28% provenind numai din Germania.
Polonia s-ar putea afla într-o poziție dificilă. Trebuie anticipată posibilitatea unor presiuni din partea administrației Trump pentru a obliga guvernul de la Varșovia să acționeze în interesul Statelor Unite, cum ar fi prevenirea represaliilor vamale ale UE. Având în vedere dependența de Statele Unite pentru securitate, astfel de așteptări pot fi dificil de rezistat.
Cu toate acestea, autoritatea exclusivă de a conduce politica industrială și comercială a UE cu actorii externi revine Comisiei Europene, iar respectarea de către Polonia a cerințelor SUA ar submina coeziunea UE și ar deteriora relațiile economice și politice ale Poloniei cu alte state membre.
Presiunile potențiale, în special în ceea ce privește prezența militară americană în Polonia, vor reprezenta o dilemă gravă pentru guvern. Tensiunile au fost evidențiate de noul ambasador al SUA în Polonia, Thomas Rose, care, într-un interviu televizat polonez din ianuarie, având în vedere alegerile prezidențiale care se apropie, a schițat o alegere la fel de periculoasă pe cât de inexactă: „Guvernul trebuie să decidă dacă Polonia dorește să se apropie de centrele de putere din UE – Germania și Franța – ceea ce ar putea afecta relațiile cu SUA, sau dacă dorește să rămână o țară suverană, mândră, care își îndeplinește angajamentele de alianță.”
Vicepreședintele JD Vance, în discursul său de la Conferința de Securitate de la München din 2025, și-a afișat ostilitatea antieuropeană pentru ca toată lumea să o vadă. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, și acum „exilatul” Elon Musk, evident, nu gândesc mult diferit. Criticarea Europei a devenit o caracteristică fixă a războiului cultural american în curs.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
