Sub asediu: Cum amenință războiul împotriva fermierilor valorile occidentale și securitatea alimentară globală
Bogdan Alexandru Duca, analist politic
13.01.2025
Fermierii sunt coloana vertebrală a societății, în contextul în care hrana ne este asigurată de către agricultură. Cu toate acestea, agricultura pare să fie considerată de către Uniunea Europeană și de multe guverne ca fiind o problemă non-esențială, sau secundară.
Într-un editorial pentru europeanconservative.com, europarlamentarul conservator Rob Roos comentează această lipsă de conștientizare a priorității agriculturii la nivel de UE.
Logica este simplă, atrage atenția politicianul, dacă fermierii vor dispărea, vom avea frigiderele goale. De aceea securitatea alimentară ar trebui să devină prioritate, în fața altor tipuri de priorități politice stabilite de către birocrații de la Bruxelles și diverse guverne.
Uniunea Europeană în momentul apariției sale numită Comunitatea Economică Europeană, a avut o dimensiune inițială industrială, dar încă din primii săi ani, în 1962, a pus bazele Politicilor Agricole Comune (CAP), în efortul de a găsi formula pentru asigurarea unei producții suficiente de mâncare, reducerea dependenței de importuri, protejarea cetățenilor de lipsa de alimente.
Iar ambiția ”părinților fondatori” ai Uniunii Europene a fost aceea a unei Uniuni care să fie auto-suficiente când vine vorba de producția agro-alimentară. Ambiția însă nu a mai fost însă luată în seamă de urmșii lor.
Uniunea Europeană, condusă de o birocrație care nu este legitimată prin vot (Comisia Europeană) a întors spatele principiilor fundamentale. Sub masca „sustenabilității” ecologice și politicilor climatice, UE a declarat război propriilor fermieri, ducând politici ce practic amenință practicarea agriculturii în Uniunea Europeană.
În Olanda, în Germania, peste tot în UE, interesul politicienilor nu mai este producția de alimente ci suprataxarea muncii agricole sub pretexte diferite, între care cele ecologice sunt prioritare. Iar efectul acesta: faliment, închidere de afaceri în domeniul agro-alimentar și disperarea într-un important segment social din UE.
Dar nu doar în UE se poartă această bătălie. Și în SUA, și în Canada, și în Australia sau Noua Zeelandă, fermierii sunt presați să își închidă afacerile sau să își reducă producția sub presiunea politicilor ecologiste. Practic Occidentul se condamnă la dependență alimentară din rațiuni ecologiste.
În inima acestui asalt asupra agriculturii se găsește agenda globalistă promovată de ONU. O retorică a sustenabilității și a echității, acoperă de fapt agenda unei elite nereprezentative și nelegitimate democratic. Programe precum Angenda 2030 sau diverse programe woke indică mai degrabă o orbire ideologică decât pragmatism politic.
ONG-uri puternice, finanțate cu sume impresionante de bani, ajung să ignore voința și nevoile reale din societate, impunându-și punctul de vedere în politici. Iar mesajul este destul de evident: nu atât interesul față de mediul înconjurător cât impunerea unui control politic este ceea ce se urmărește.
Narativul cu clima este o formă aparte de manipulare în sensul acestei agende. Frica de o catastrofă climatică a fost transformată într-o armă politică folosită împotriva fermierilor. Asta în timp ce ignoră convenabil și ipocrit, impactul asupra mediului a politicilor comerciale globale. Fasolea adusă din Kenya are o amprentă negativă asupra mediului- fie și prin faptul că este transportată în Europa cu vapoare, mai mare decât dacă am încuraja o producție internă de fasole.
Însă atacul asupra fermierilor este și un atac la adresa libertăților și valorilor ce definesc societatea occidentală. Un frigider gol este nu doar ceva neplăcut, este simbolul dependenței, vulnerabilității și supunerii. De aceea a proteja agricultura națională, a proteja fermierii este o formă de a proteja libertatea și viitorul. Să nu repetăm, își încheie politicianul conservator editorialul, greșelile istorice prin zelotism ideologic și hybris birocratic care vor duce la distrugerea fundamentelor civilizației noastre.
Căci fără fermieri nu avem viitor.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
