Ce dezvăluie „naționalizarea” British Steel
Daniel George
24.07.2026
Legea privind industria siderurgică (naționalizarea) din Regatul Unit a primit aprobarea regală și a intrat oficial în vigoare pe 16 iulie, plasând compania siderurgică British Steel – deținută până atunci de grupul chinez Jingye, cu sediul în Hebei – în proprietate deplină a statului, scrie Jian Junbo în CGTN.com.
Jian Junbo este profesor și director al Centrului pentru Relații China-Europa din cadrul Universității Fudan. Articolul reflectă opiniile autorului și nu neapărat punctele de vedere ale CGTN.
Grupul Jingye a inițiat ulterior proceduri de consultare în temeiul Tratatului Bilateral de Investiții China-Regatul Unit și și-a rezervat toate drepturile legale de a urmări arbitrajul internațional de investiții, inclusiv cererile de despăgubire. Ministerul Comerțului din China și-a exprimat, de asemenea, nemulțumirea profundă față de acțiunile Regatului Unit și și-a exprimat sprijinul pentru căile de atac legale ale Jingye.
De fapt, Jingye și guvernul Regatului Unit se angajaseră deja în mai multe runde de negocieri privind oțelăria. Când Jingye a achiziționat British Steelîn 2020, aceasta a fost aclamată ca un „cavaler alb” care salva moștenirea industrială tradițională șubred a Marii Britanii. În urma achiziției, Jingye a injectat capital substanțial pentru a moderniza echipamentele, a proteja locurile de muncă și a avansa treptat tranziția verde a British Steel. Compania a revenit pentru scurt timp la profitabilitate, însă prețurile persistent ridicate la energie, cererea slabă de pe piață și costurile enorme ale modernizării ecologice au generat pierderi susținute – la apogeu, ajungând, se pare, la aproximativ 700.000 de lire sterline (936.898 USD) pe zi.
Pentru a salva operațiunile, Jingye a intrat în negocieri privind subvențiile cu guvernul britanic, care au eșuat după ce Londra a oferit un sprijin insuficient, cu condiții oneroase. Temându-se că insolvența uzinei ar elimina singura capacitate principală de producție a oțelului din Marea Britanie, Parlamentul britanic a adoptat în grabă Legea privind industria siderurgică (măsuri speciale) în aprilie 2025, din motive de securitate națională, pregătind terenul pentru rezultatul de astăzi.
Consecințe negative severe
Această situație este cauzată de guvernul britanic. Indiferent de rezoluția finală, sunt deja evidente mai multe repercusiuni negative profunde.
• În primul rând, aceasta provoacă daune directe și de durată Grupului Jingye. Investiția cumulată a companiei în Marea Britanie depășește câteva miliarde de lire sterline. O preluare forțată ar atrage după sine pierderi financiare incalculabile și ar păta grav reputația mărcii grupului. Agențiile internaționale de rating de credit au retrogradat deja perspectiva Brexitului, ceea ce a dus la creșterea costului capitalului.
• În al doilea rând, acest lucru creează o incertitudine pe scară largă pentru investițiile chineze în Regatul Unit și în alte părți ale Europei. Regatul Unit a acționat în temeiul Legii privind securitatea națională și investițiile, un statut cu o sferă de aplicare discreționară excepțional de largă. Acest episod a transmis un semnal puternic tuturor întreprinderilor chineze care operează în Europa: conduita comercială conformă cu legea nu mai garantează securitatea, iar riscul politic se poate traduce în orice moment prin exproprierea totală a activelor. Această incertitudine va reduce semnificativ apetitul firmelor chineze pentru investițiile europene, multe proiecte potențiale urmând să fie abandonate sau redirecționate în altă parte.
• În al treilea rând, aduce daune substanțiale relațiilor economice și comerciale dintre China și Europa. În ultimii ani, investițiile chineze în Europa au contribuit la atenuarea dezechilibrului comercial bilateral de lungă durată. Producția și achizițiile locale au transformat o parte din exporturile Chinei în producție locală – aliniindu-se cu propria agendă de reindustrializare a UE. Incidentul Jingye, însă, va adânci scepticismul profund al întreprinderilor chineze față de mediul de afaceri european. Pe măsură ce principiile pieței sunt din ce în ce mai erodate de mentalitatea de securitizare a Europei, traiectoria relațiilor de investiții China-Europa și a legăturilor economice mai largi se vor schimba în consecință.
• În al patrulea rând, plasează Europa însăși într-o dilemă. Pe de o parte, Europa are nevoie urgentă de capital extern pentru a-și moderniza infrastructura industrială îmbătrânită, iar China se numără printre puținii parteneri care au atât capacitatea financiară, cât și eficiența de execuție necesare pentru a livra; atragerea de investiții greenfield chineze de înaltă calitate rămâne o prioritate politică. Pe de altă parte, forțele populiste interne și alinierea transatlantică în materie de securitate obligă Europa să ridice ștacheta de control politic pentru capitalul chinez. Această poziție contradictorie produce inconsecvență în materie de politici, subminând capacitatea Europei de a atrage investiții chineze stabile și de înaltă calitate – în același timp, nu reușește să-i asigure pe alți investitori străini (din Orientul Mijlociu, Asia de Sud-Est și nu numai) cu privire la previzibilitatea climatului său de afaceri, slăbind astfel atractivitatea generală a Europei pentru capitalul străin.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Abonați-vă la canalul nostru de YouTube: New York Magazin România
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
