Georgiana Arsene, director New York Magazin
16.06.2024
Era neoliberală nu se încheie în SUA, pentru că pe termen lung, eșecurile politicii americane vor avea consecințe politice, scrie Michael R. Strain, observator al „Project Syndicate”.
Era neoliberală nu se încheie în SUA, deoarece, pe termen lung, succesul politic se bazează pe o fundație de succese politice, iar politicile „post-neoliberale” îmbrățișate de președinții Donald Trump și Joe Biden nu reușesc.
Trump a rupt cu consensul bipartizan de liber-schimb la care au subscris predecesorii săi recenți atunci când a lansat un război comercial cu China. Rezultatul a fost prețuri mai mari pentru consumatori și mai puține locuri de muncă pentru muncitorii din industria prelucrătoare. Pierd – pierd – pierd.
Biden a menținut și a extins tarifele vamale ale lui Trump și a îmbrățișat politica industrială pentru a impulsiona inovația internă în domeniul energiei curate și al producției de semiconductori. Dar înlocuirea judecății politicienilor cu cea a piețelor are rezultate previzibile: SUA nu dispune de forța de muncă necesară pentru a utiliza aceste fonduri în mod eficient. În plus, alte țări iau măsuri de retorsiune, atenuând impactul subvențiilor. Casa Albă se împiedică de ea însăși, urmărind obiective contradictorii.
Creșterile abrupte ale tarifelor vamale pentru bunurile chinezești, anunțate recent de administrația președintelui american Joe Biden, sunt doar cele mai recente dintr-un lung șir de politici economice intervenționiste care se opun deceniilor de ortodoxie neoliberală. Iar administrația Biden nu este deloc singura: un număr tot mai mare de guverne, economiști și instituții regândesc doctrina pieței libere la care au aderat multă vreme.
Stimulentul economic de 2.000 de miliarde de dolari al lui Biden, semnat în martie 2021, a dat la o parte chiar și un angajament retoric față de responsabilitatea fiscală. Inflația la care a contribuit este un vânt puternic în contra în încercarea sa de a fi reales. În cele din urmă, agenda de reglementare a lui Biden respinge standardul de bunăstare a consumatorilor în politica de concurență în favoarea unui standard „marele este rău”. Această abordare frânează încheierea de afaceri și pierde în mod constant în instanțe.
Statele Unite vor continua pe această cale neproductivă, indiferent de cine va câștiga alegerile din noiembrie. Trump și Biden încearcă să se întreacă unul pe celălalt în ceea ce privește cât de mult pot crește tarifele vamale, iar unul dintre potențialii vicepreședinți aleși de Trump susține că președintele Comisiei Federale pentru Comerț, Lina Khan, responsabilă cu aplicarea normelor antitrust, este „cea mai bună persoană” din administrația Biden. Între timp, propunerile lui Trump privind imigrația ar provoca daune economice grave.
Aceste eșecuri politice vor avea consecințe politice – nu în 2024, aparent, dar cu siguranță în anii următori. În mod ironic, ele vor sfârși prin a consolida consensul în jurul importanței oamenilor liberi și a piețelor libere, spune expertul.
Ultimul deceniu a adus o schimbare radicală în politica economică a SUA, și nu în bine. Alimentați de populismul iliberal, atât democrații, cât și republicanii au lăsat deoparte principiile și angajamentele care au ghidat factorii de decizie politică timp de decenii după cel de-al Doilea Război Mondial. Prosperitatea pe termen lung este acum în pericol, scrie Michael R. Strain.
După decenii de consens bipartizan cu privire la beneficiile comerțului liber, protecționismul devine noua normă. A ajuns atât de rău încât liderii ambelor partide, Biden și Trump, s-au opus recent ca un aliat ferm al SUA să investească într-o companie producătoare din SUA. Compania japoneză Nippon Steel vrea să achiziționeze US Steel într-o tranzacție care ar injecta capitalul și tehnologia atât de necesare în producătorul american emblematic, crescând productivitatea și salariile lucrătorilor săi și, potențial, oportunitățile de angajare și producția de oțel. În plus, pentru fiecare loc de muncă în industria siderurgică americană, există aproximativ 14 locuri de muncă în industriile cu utilizare intensivă a oțelului. Acești lucrători ar putea, de asemenea, să beneficieze, deoarece o productivitate mai mare la US Steel ar reduce costurile și ar putea face ca producătorii interni care utilizează oțelul să fie mai competitivi.
Politicile industriale de tip „Tit-for-tat” denaturează prețurile relative, încetinesc creșterea productivității și reduc veniturile gospodăriilor pe termen lung. Pe măsură ce tot mai multe țări adoptă subvenții, orice beneficii rezultate din acestea se atenuează. Banii contribuabililor ar putea la fel de bine să fie aprinși în foc.
Nu este surprinzător faptul că ascensiunea populismului și a naționalismului economic a coincis cu un scepticism tot mai mare față de democrația liberală și un confort tot mai mare față de violența politică. Erodarea liberalismului economic – oameni liberi, piețe libere, guvernare limitată, deschidere, comerț global – reflectă o pierdere de respect pentru alegerile pe care oamenii le fac pe piață. Dacă devalorizăm alegerile făcute pe piețe, de ce nu am devaloriza alegerile făcute la urnele de vot?
Dezbaterea de politică economică a devenit pesimistă și excesiv de temătoare. Este saturată de nemulțumiri și de nostalgia unui trecut imaginat. O dezbatere mai bună s-ar concentra pe revigorarea și revigorarea principiilor și valorilor care au creat decenii de prosperitate, atât în America, cât și în străinătate, notează expertul.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com