
Daniel George
10.12.2024
Uniunea Europeană nu pare să aibă o problemă cu datoriile, scrie The Economist.
Situată la aproximativ 84% din PIB, media datoriilor publice ale țărilor membre UE este mult mai mică decât cea a Marii Britanii (de 104%) sau cea a SUA (de 123%), cu atât mai puțin față de cea a Japoniei (de 255%). Chiar dacă sunt incluse aproximativ 1 trilion de euro (1,1 trilioane de dolari) din datoria colectivă – cum ar fi obligațiunile UE care finanțează fondul de redresare post-pandemie al blocului -raportul nu depășește 90% din PIB.
Cu toate acestea, continentul se va confrunta cu o constrângere fiscală în 2025, iar aceasta va alimenta disensiunile, va reduce creșterea economică la aproape zero, și totodată ar putea submina eforturile UE de a crește cheltuielile de securitate și de a continua să sprijine Ucraina.
Creșterea scăzută este un factor din spatele constrângerii. Creșterea economică a Germaniei este practic zero și există puține perspective de îmbunătățire înainte de alegerile federale din februarie 2025. Franța și Italia sunt în continuare în creștere, dar OCDE, un club format în mare parte țări bogate, consideră că ambele vor crește cu abia mai mult de 1% în 2025. Declinul nu este ciclic, ci reflectă un potențial slab de creștere. Acest lucru va duce la o creștere scăzută a veniturilor fiscale, în timp ce cererile de cheltuieli se înmulțesc.
Amenințarea unui război comercial cu America se va adăuga presiunilor asupra creșterii economice, continentul fiind deosebit de vulnerabil la noile fricțiuni comerciale. După victoria lui Donald Trump, băncile de investiții au revizuit brusc estimările privind creșterea europeană.
Există reguli autoimpuse care prevăd reduceri ale deficitelor. Regulamentul fiscal al UE, recent reformat, spune că țările cu deficite mari trebuie să elaboreze planuri pentru a le reduce. Germania are propria „frână a datoriilor”, constituțională, care impune reduceri, chiar și în cazul unor deficite rezonabile. Organizația Bruegel, de tip think-tank, consideră că Franța, Italia și Spania vor trebui să își reducă deficitele cu aproximativ 0,5% din PIB pe an, pentru a respecta regulile comunitare.
Efectul constrângerii fiscale va fi, în 2025, o creștere chiar mai lentă decât se prognozează în prezent. China va continua să provoace producția europeană pe piețele din întreaga lume, chiar dacă propria sa slăbiciune internă afectează exportatorii europeni. Victoria lui Donald Trump va consolida și va extinde politicile protecționiste puse în aplicare de predecesorul său, Joe Biden. Consumul intern al Europei este în creștere, dar adăugarea unei constrângeri fiscale va distruge creșterea modestă care va rezulta.
Victima principală ar putea fi Ucraina. Puterea militară și sănătatea financiară a Ucrainei depind de sprijinul american și european. Pentru anul viitor, G7 a convenit asupra unei scheme potrivit căreia va utiliza profiturile din activele înghețate ale statului rus pentru a finanța un ajutor de aproximativ 50 de miliarde de dolari, în parte pentru că finanțarea acestuia din resurse interne s-a dovedit din ce în ce mai dificilă. Dacă acești bani se vor epuiza, Europa va trebui să facă reduceri și mai profunde pentru a finanța securitatea Ucrainei – și a ei.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com