Încrederea publicului în mass-media din SUA este tragic de scăzută
Georgiana Arsene, director New York Magazin România
24.06.2024
Studiile arată că neîncrederea în mass-media nu a făcut decât să se adâncească în ultimii ani de polarizare politică. Organizațiile de știri nu mai sunt considerate surse credibile de informații obiective și corecte. În schimb, acestea sunt privite cu suspiciune, consumatorii întrebându-se dacă ceea ce aud sau citesc este adevărat sau inventat, corect sau tendențios. În timp ce unele grupuri sunt mai suspicioase decât altele, un număr tot mai mare de persoane se îndoiesc de adevărul a ceea ce aud, privesc și citesc.
Conform unui sondaj realizat de Pew Research Center în rândul adulților în vara anului 2022, doar 61% dintre americani au declarat că au o anumită sau o mare încredere în informațiile pe care le primesc de la organizațiile naționale de știri. Aceasta este o scădere semnificativă față de 76% dintre adulți care aveau această părere în 2016.
Cei mai tineri adulți intervievați, cei cu vârsta cuprinsă între 18 și 29 de ani, au avut cea mai mică încredere în știrile naționale – doar 56%. Cei mai în vârstă dintre americani, cei de 65 de ani și peste, au avut cea mai mare încredere, de 67%.
Organizațiile locale de știri s-au descurcat mai bine în cadrul sondajului Pew, dar și ele au înregistrat o scădere a încrederii în produsele lor. Dintre toți adulții, 71% au declarat că au o anumită sau o mare încredere în informațiile pe care le primesc de la posturile locale de știri. Dar aceasta a fost, de asemenea, o scădere mare față de acum șase ani, când 82% au spus că au încredere în știrile din orașul lor natal.
Potrivit unui raport al Institutului nonpartizan Aspen, care în 2017 a format o comisie pentru a examina încrederea în mass-media, există șase motive majore pentru această scădere.
Prima cauză este proliferarea surselor de știri, de la canalele de știri prin cablu la un număr amețitor de site-uri internet de „știri”. Acest paradox al alegerii a făcut, de fapt, ca americanilor să le fie mai greu, nu mai ușor, să se simtă bine informați, potrivit Comisiei Knight a institutului privind încrederea, mass-media și democrația, un parteneriat cu Fundația John S. și James L. Knight, care a studiat subiectul timp de doi ani.
Comisia a citat un sondaj Gallup din 2018 care a constatat că doar aproximativ 4 din 10 persoane erau încrezătoare în capacitatea lor de a „naviga în mediul știrilor pentru a rămâne informate cu privire la evenimentele actuale și pentru a determina ce este adevărat din punct de vedere factual”.
Al doilea motiv este pierderea de către public a legăturii cu sursa media care a creat știrea. Potrivit Comisiei, știrile consumate odinioară în ziare, reviste sau pe un anumit canal sunt acum adesea transmise consumatorilor prin intermediul platformelor de internet, mai degrabă decât prin intermediul site-urilor reale ale organizațiilor de știri. Acest lucru a făcut mai dificil pentru consumatori să facă diferența între jurnalismul „bun” produs de reporteri experimentați și relatările bazate pe zvonuri sau falsuri, creând neîncredere față de toate acestea.
Un al treilea factor a fost estomparea granițelor dintre știri și opinii în mass-media, a constatat comisia. Această neclaritate a luat amploare odată cu abrogarea, în 1987, a Doctrinei corectitudinii a Comisiei Federale pentru Comunicații, o decizie a administrației Reagan care a deschis calea comentariilor partizane nesfârșite la talk radio și la emisiunile de 24 de ore ale rețelelor de cablu. „Consensul cu privire la ceea ce constituie „știrile” a început să se erodeze”, se arată în raportul comisiei. Mai recent, adaugă raportul, presa conservatoare a atacat „presa mainstream” ca fiind în mod inerent părtinitoare față de stânga.
Cu toate acestea, probabil că unul dintre cei mai importanți factori care au știrbit încrederea publicului în mass-media a fost difuzarea pe scară largă a unor informații false sau înșelătoare. Desigur, propaganda menită să influențeze atitudinile și chiar să câștige voturi nu este o noutate pentru societatea americană. Dar „internetul, cu deschiderea sa radicală, a introdus noi forme de conținut problematic”, potrivit comisiei. Acestea variază de la dezinformarea tulburătoare, dar adesea inofensivă, la dezinformarea mai gravă, care constă în difuzarea cu bună știință de informații false menite să facă rău.
Potrivit comisiei, un al cincilea motiv pentru care atât de mulți americani nu au încredere în mass-media este declinul organizațiilor locale de știri. Mai mulți oameni au încredere în sursele de știri locale decât în cele naționale. Acest lucru se datorează probabil faptului că consumatorii simt un nivel mai ridicat de responsabilitate din partea știrilor produse aproape de casă. Dar, pe măsură ce posturile locale de știri și-au închis porțile, consumatorii nu s-au mai conectat cu sursele naționale, care nu sunt la îndemână.
În cele din urmă, comisia a identificat practica din ce în ce mai răspândită în rândul publicului, precum și al experților și politicienilor, de a politiza criticile la adresa mass-media. Americanii au tendința de a critica mai mult „mass-media” decât „mass-media mea”, sursele de știri la care cineva apelează pentru a-și procura zilnic comentariile partizane.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
