0 5 minute 4 luni

Daniel George

27.12.2024

Instabilitatea politică pare să se transforme într-un semn distinctiv al Uniunii Europene, în condițiile în care marile sale națiuni se confruntă cu dezordinea internă, scrie Imran Khalid în The Hill.

Imran Khalid este medic. El deține un master în relații internaționale.

Votul de neîncredere împotriva guvernului de centru-stânga al lui Olaf Scholz, după săptămâni de turbulențe, semnalează curente subterane mai profunde în Germania, puterea economică a Europei.

Vidul care se profilează în conducere ar putea împinge Germania în același purgatoriu politic care a afectat Franța, creând un vid de conducere pe care UE nu și-l poate permite în acest moment crucial. Pe măsură ce 2025 se apropie, perspectivele pentru cele două puteri centrale ale Europei par sumbre. Atât Germania, cât și Franța se îndreaptă către noul an fără guverne funcționale, bugete aprobate sau strategii politice coerente. În schimb, retorica extremistă modelează discursul public și influențează instituțiile, în politicile lor.

Această instabilitate comună ale celor două mari motoare ale economiei UE amenință să blocheze capacitatea de acțiune a blocului. Există riscul de a se ajunge într-un moment critic, pe măsură ce provocările – atât din interiorul, cât și dincolo de granițele europene – continuă să crească. Fără o conducere fermă din partea Berlinului și Parisului, viitorul UE este din ce în ce mai incert într-o lume care cere răspunsuri rapide și colective la crize.

La Berlin, Scholz se luptă să-și salveze credibilitatea după trei ani de conducere agitată într-o coaliție neliniștită. Alianța „semafor” este acum afectată de sondajele cu rezultate îngrijorătoare și de nemulțumirea tot mai mare în rândurile populației. Liderul opoziției conservatoare Friedrich Merz, moștenitorul Uniunii Creștin Democrate (CDU) a Angelei Merkel, urmărește cu atenție de pe margine. Cu toate acestea, chiar și cu Merz la cârmă, Germania s-ar confrunta cu aceleași provocări – costuri mari ale energiei, presiunea industrială din China și o ordine globală instabilă – în timp ce spectrul lui Donald Trump planează asupra NATO și a comerțului transatlantic.

Dincolo de Rin, Franța lui Emmanuel Macron se confruntă cu propriile provocări. În ciuda recentei numiri a centristului Francois Bayrou ca prim-ministru, președinția lui Macron este asediată pe ambele flancuri. Extrema dreaptă necruțătoare și extrema stângă indignată arată puțin interes pentru guvernarea practică, preferând să se concentreze pe demontarea agendei deja fragile a lui Macron. Reformele pensiilor rămân nerezolvate, bugetele dezechilibrate și un sentiment negativ stăpânește națiunea.

Aceste crize duble nu ar putea veni într-un moment mai rău. Capacitatea UE de a modela răspunsuri la războiul din Ucraina sau de a face față revenirii lui Trump la Washington se micșorează. Fără o conducere decisivă de la Berlin sau Paris, Europa riscă să fie în derivă într-o furtună de provocări geopolitice și economice. Haosul politic care se desfășoară în Franța și Germania nu este doar o problemă pentru Uniunea Europeană; este o amenințare la adresa democrației în sine. Dacă Berlinul și Parisul nu pot restabili cât mai curând stabilitatea și încrederea în conducerea lor, repercusiunile ar putea fi devastatoare – nu doar pentru UE, ci și pentru idealul democratic mai larg pe care Europa îl susține de foarte mult timp.

Abonați-vă la canalul nostru de Telegramhttps://t.me/nymagazinromania

Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România

Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Previzualizare articole

Vamos!

2 minute 10 luni