Cristina Danilov: Școala vieții
Cristina Danilov, psiholog și scriitor de renume internațional
07.04.2025
Cel mai important lucru pe care ar trebui să-l facă o persoană cu experiența sa într-o anumită situație este să o analizeze, să o descompună în episoade și să vadă ce tipare există în ele, pentru a înțelege apoi logica situației trăite în ansamblul ei. Ideea de șansă, noroc este relativă fiindcă, dacă analizăm atent, tot ceea ce ni se întâmplă are anumite tipare care se bazează pe legi clare și reguli ale vieții. Aceste concepte în sine există, dar nu înseamnă că în spatele lor se află, întotdeauna, o necunoscută. De aceea, atunci când avem o problemă, trebuie să ne gândim la evenimente din experiența personală pentru a înțelege ce comportament să adoptăm, care să ne conducă la rezultatul dorit. Dacă identificăm tiparele din experiența noastră și înțelegem esența lor, atunci putem învăța să gestionăm multe situații din viața noastră.
De exemplu, dacă există un conflict cu o persoană, atunci trebuie să se identifice toate componentele acestui conflict analizând atât propriul comportament în fiecare etapă, cât și comportamentul celeilalte persoane. Ceva poate a precedat conflictul, un gest, o întâmplare, niscaivai cuvinte aruncate în vânt, undeva l-a provocat cu comportamentul său pe interlocutor, undeva a fost incapabil să prevină, undeva nu s-a putut abține să-și exprime emoțiile și așa mai departe. În acest mod poți înțelege propriile atitudini, care au stat la baza episoadelor ce au condus la conflict. Este deosebit de important să-ți pui întrebări sincere cu privire la rolul tău în acest film pentru a înțelege ce a depins de tine și ce nu, unde ai acționat greșit și unde nu. Pentru că în viitor, o astfel de situație se poate repeta și ar trebui să știi deja ce soluții ai pentru a o preveni sau a te comporta corespunzător.
Specialiștii au identificat de multă vreme inteligența ca fiind principalul factor de care depinde adaptarea noastră la mediu. Este și o vorbă care mai circulă pe facebook: cea mai mare inteligență de care poate da dovadă cineva este adaptabilitatea sa în orice situație. Oare așa o fi? Ne putem adapta în orice situație, iar inteligența e cheia care rezolvă și problema la matematică, și problema de cuplu și plictiseala de care dai dovadă la birou? Am citit undeva că în secolul XX s-au efectuat peste 900.000 de studii privind inteligența. Recunosc, cifra mi se pare cam ”umflată.” , dar o luăm de bună. Cu toate acestea, cu atâtea studii efectuate, nu se face nici astăzi posibilă prezicerea succesului unui individ în toate domeniile vieții lui. Nu a fost găsită formula prin care cineva denumit de specialiști ”inteligent” să reușească peste tot. În schimb, existența unei minți practice, diferită de cea teoretică, este dovedită de multe experimente care arată că unii oameni fac față problemelor teoretice foarte complexe, dezvăluind un nivel ridicat de inteligență, iar atunci când sunt puși în situația de a rezolva un conflict în familie, de pildă, se dovedesc a fi complet neputincioși. Un studiu similar a fost realizat de psihologul Robert J. Sternberg, prin 2008, care oferă, credem noi, cea mai bună definiție a inteligenței. Descrierile pe care le-a făcut, în urma studiului, sunt următoarele: o persoană inteligentă știe să rezolve problemele de zi cu zi, ține cont de opiniile altor oameni, este capabilă să învețe din greșelile altora, înțelege că poate oricând să învețe de la alții și, în același timp, folosește experiența propriilor sale eșecuri.
Când lucrăm cu situații conflictuale ale oamenilor, auzim adesea de la ei că nu au văzut nicio altă cale de ieșire din situația dată decât cea care i-a condus, în cele din urmă,la conflict. În opinia lor, conflictul oricum nu putea fi evitat. Există întotdeauna posibilitatea de a alege ce să faci într-o situație dată. Mulți aleg agresiunea în cazul conflictelor: m-a jignit, apoi și eu i-am zis tot ce am avut pe limbă! Agresiunea nu poate fi un răspuns, să fie clar, e doar un comportament animalic, primitiv, disperat al ființei. Când nu ai ce spune, când nu te duce mintea să aplanezi o situație inflamată, țipi, dai cu pumnii, ameninți. Dar pentru a găsi un răspuns adecvat, trebuie să te gândești cu atenție la situația în care te afli, comparând-o cu alte situații, nu neapărat cu a ta, și să vii cu opțiuni probabile de comportament. Ce se va întâmpla dacă fac sau aș face asta? Ce se va întâmpla dacă celălalt acționează diferit de cum mă aștept? Dacă mă va lovi, voi lovi la fel sau voi părăsi camera? În acest scop, experiența este analizată astfel ca fiecare reacție și fiecare episod din această situație să poată fi jucate în moduri diferite. Personal, cred că nici o carte nu vă poate oferi atât de multe cunoștințe valoroase pe cât vă va oferi propria experiență dacă o studiați și nu doar o depozitați pe rafturile subconștientului vostru.
Dacă unul dintre alergătorii antrenați în proba de atletism cu stafeta pierde ștafeta, se alege praful de concurs. Dacă fiul nu e interesat de meșteșugul tatălui, s-a încheiat cu meșteșugul. Toate acestea sunt evidente și când vorbim despre transferul de informații sau strategii comportamentale. De exemplu, în relațiile de familie, încrederea și respectul sunt mai ușor de menținut decât de recuperat după ce au fost distruse printr-un comportament necugetat. Este ca și când ți-ai pierde virginitatea – nu va mai exista o a doua șansă. Conform principiului, transmitem stereotipuri comportamentale din ”mână în mână”. Știm să facem în viață ceea ce am făcut în familia noastră de bază. Cum s-a comportat ea, așa ne comportăm și noi. Este clar că poți schimba comportamentul, dar numai dacă înțelegi ce se întâmplă și dacă, într-adevăr, te ajută cu adevărat acel comportament în rezolvarea problemelor tale. Dacă vrei poți pierde stafeta. Oamenii nu se gândesc deloc la asta și transmit copiilor lor practici care au apărut cu generații în urmă sau pe care le aplică ei. De obicei, rezolvăm conflictele așa cum le rezolvă părinții noștri. Facem aceleași alegeri: de exemplu, selectam parteneri similari. Exemplele că fetele care au crescut într-o familie de alcoolici aleg cel mai adesea băieți care consumă alcool nu sunt un basm. Dacă mama ta și-a arătat disprețul față de vecini, așa ți-l vei arăta și tu față de vecinii tăi. Dacă și-a urât soacra, așa ți-o vei urî și tu fără să ai nici un motiv s-o faci. Destul de multe lucruri funcționează în același mod. Înțelegerea acestui lucru ne obligă să fim mai atenți la lumea în care trăim, să luăm o poziție activă în raport cu aceasta. O mare parte din viețile noastre sunt determinate nu de genetică, ci de ceea ce învățăm unii de la alții.
O regulă de care ar trebui să ținem cont : nu ar trebui să generalizăm niciodată experiența, aceasta este o greșeală gravă care, din păcate, este adesea făcută de mulți oameni. Ceea ce s-a întâmplat într-o anumită situație nu se va întâmpla neapărat în același mod unei alte persoane aflate exact în aceeași situație. Foarte multe femei, de pildă, dau exemplul lor personal prietenelor când e vorba de relația conjugală. O cunoștință avea obiceiul de a-și controla soțul nu doar căutându-i sistematic în mesageria telefonului, ci chiar mergând în urma lui pe unde se ducea. Dacă mergea cu băieții la o bere, apărea și ea deodată, printre scaunele cîrciumii, să se convingă că nu a fost mințită, că el nu e cu fosta printr-un hotel. A sfătuit-o, însă, pe o amică de-a ei să procedeze la fel, să-și urmărească soțul. Rezultatul: femeia a divorțat, relația cu soțul ei a fost distrusă pe viață. Soțul ei nu se afla doar la o cafea, ci la o întâlnire de afaceri, importantă pentru el. Când l-a văzut stând la masă cu cele trei femei, s-a înfipt în cafeaua lui și i-a aruncat-o peste ochi: Eu am încredere în tine, nemernicule, și tu stai cu vagabondele astea prin restaurante? ar fi spus ea , iritată, spre stupefacția tuturor. Desigur, este foarte bine că ai experiență într-un anumit domeniu și cu ajutorul ei să poți evalua situații similare în care se găsesc alte persoane, dar e posibil ca aceste experiențe ale tale să nu se potrivească cu scenariul lor. Ar trebui să lași întotdeauna loc pentru detalii necunoscute pentru tine, atât în experiența ta, cât și în cea a altora, ele, dacă nu le iei în calcul, pot distorsiona serios realitatea. Nu numai că este cel mai probabil imposibil să întâlnești situații absolut identice în această lume, dar este posibil ca tu să însuți să nu fi fost suficient de atent la unele lucruri pe care le trăiești și să le dramatizezi absurd.
În viață, desigur, nu este întotdeauna posibil să compari experiența ta cu experiențe similare ale altor persoane. Oamenii nu sunt întotdeauna pregătiți să împărtășească adevărul despre ei, ci se mulțumesc, în multe cazuri, doar să-ți dea sfaturi. Dacă o femeie are un anumit comportament cu soțul ei se poate datora educației primite sau frustrărilor sale, geloziei nejustificate, disprețului față de bărbați, bagajului ei transgenerațional, relației defectuoase dintre ei doi, tulburărilor ei comportamentale etc. Poate tu nu ai nimic din toate acestea, poate pe tine te-a deranjat doar faptul că soțul își aruncă șosetele sub pat, iar sfaturile ei nu te-ar ajuta prea mult, ba din contră. Eventual, dacă tot ți-ai dori un sfat, te-ar putea ajuta cartea psihologilor Allan și Barbara Pease ”De ce bărbații se uită la meci și femeile se uită în oglindă?”. De asemenea, cineva care dă sfaturi ar trebui să poată explica motivele pentru care el însuși a acționat așa, pentru ca să înțelegi mai bine dacă modul lui de a gestiona un conflict este potrivit și pentru tine. De regulă, când greșim nu ne atribuim nici o vină. Așadar, persoana care te sfătuiește poate părea că nu are nici o vină într-o anumită situație, dar poate toată vina o poartă ea. Iar ea să-ți ofere sfaturi pornite din propria ei vinovăție. Dorința de a împărtăși ceea ce știi, ceea ce ai experimentat, ceea ce te îngrijorează este una dintre cele mai puternice dorințe ale noastre. Ajută-i pe oameni să-și satisfacă această dorință, dă-le ocazia să vorbească și vei afla o mulțime de lucruri pe care le poți studia și compara cu propria experiență pentru a vedea în ele diferențe și asemănări cu situația ta, dacă sunt. Dar nu aplica strategia lor, ca literă de lege, în situațiile tale, ci doar strategia ta. O strategie bazată pe experiențele tale, pe inteligența ta, aceea de care spunea Sternberg.
Experiența trebuie să completeze teoria, oricât de perfectă ar fi aceasta. O persoană trebuie să aibă un bagaj de cunoștințe pe care le-a primit prin interacțiunea cu lumea exterioară, trecute prin filtrul inteligenței sale, astfel încât să se poată baza pe fiecare în parte, de fiecare dată când unele cunoștințe teoretice o fac să se îndoiască de veridicitatea și aplicabilitatea lor. Acest nucleu ar putea înseamnă ceea ce noi numim atât de simplu, în popor, școala vieții. O școală a vieții puțin mai elevată.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
