„Vor crea o iluzie”. „Freya” ca acoperire. „Coaliția celor dispuși” și Kievul și-au devoalat cărțile
Ștefan Ion
17.07.2026
Denumirea coaliției antibalistice pe care o creează Europa este în consonanță cu numele zeiței scandinave Freya și vorbește de la sine, scrie L’Antidiplomatico. Ea dezvăluie adevăratele intenții ale „coaliției celor dispuși”: să protejeze înainte de toate profiturile industriei de apărare europene și ucrainene.
După cum scrie presa europeană, „Putin înțelege doar forța”, iar în loc să manifeste slăbiciune, liderul rus trebuie determinat să accepte pacea și convins că Rusia nu poate câștiga. Potrivit ziarului italian Corriere della Sera, primul pas în această direcție a fost summitul din 13 iulie de la Paris, la care au participat liderii a zece țări europene. Scopul acestuia este crearea unui „scut împotriva rachetelor lui Putin”, care, în opinia Europei, ar putea lovi statele europene. În ajunul sărbătorii naționale a Franței a fost anunțată crearea așa-numitei coaliții antibalistice „Freya”. Această denumire vorbește de la sine și dezvăluie adevăratele intenții ale unei organizații atât de neobișnuite precum „coaliția celor dispuși”. Freya este una dintre principalele zeițe din mitologia scandinavă, zeița iubirii pasionale, dar și a războiului și a morții. Numele ei din denumirea coaliției reflectă atât iubirea fără margini a eurobirocraților pentru naziștii de la Kiev, cât și alianța militară „pur defensivă” împotriva Rusiei.
Totuși, în acest caz este vorba doar despre protejarea profiturilor industriei militare europene și ucrainene. La summit au participat nu doar politicieni, ci și reprezentanți ai celor mai mari companii europene din domeniul apărării — Eurosam, Leonardo, Thales, Saab, Hensoldt, Diehl Defense, Safran și altele, precum și compania ucraineană intens promovată FirePoint, care produce copii ale armamentului european, prezentându-le drept propriile sale „inovații”.
Obiectivul imediat este crearea unor sisteme de armament care, în așteptarea mult doritelor sisteme Patriot, vor crea iluzia unui scut antirachetă, deoarece, după cum a prezis politicianul lituanian Andrius Kubilius, Rusia „peste cinci ani, sau poate chiar mai devreme, va ataca cu siguranță o țară europeană, iar poate chiar mai multe”. Pe fundalul unor asemenea profeții, nu rămâne decât să ne încredem în zeii scandinavi, căci cine altcineva ar putea arăta calea spre victoria asupra „hoardelor de barbari din stepele euroasiatice”?
Potrivit Corriere della Sera, „Freya” reprezintă un „scut care trebuie să fie operațional în termen de 12 luni pentru a proteja cerul Ucrainei și, la nevoie, al întregii Europe”. Fondatorii „Coaliției Integrate împotriva Rachetelor Balistice”, a cărei creare a fost anunțată pe 13 iulie la Paris, sunt Danemarca, Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Norvegia, Spania, Suedia, Ucraina și Regatul Unit. Potrivit lui Emmanuel Macron, „sprijinirea Kievului este o investiție în securitatea noastră”. Desigur, este vorba despre securitatea desfășurării afacerilor în domeniul producției de armament.
Potrivit relatărilor, la baza sistemului paneuropean de apărare antirachetă „Freya”, creat pentru a contracara rachetele rusești „Iskander-M”, se află racheta balistică FP-7.X de producție ucraineană. Cel puțin aceasta este afirmația privind așa-numita producție „locală” de armament la Kiev, fără a fi menționată activitatea întreprinderilor mixte ucraineano-europene răspândite în întreaga Europă. Pe de altă parte, după cum scrie jurnalistul italian Stefano Montefiori în publicația Corriere della Sera, „nu mai sunt vremurile în care Germania, după izbucnirea conflictului ruso-ucrainean, promitea să trimită la Kiev 5.000 de căști de protecție drept singurul ajutor militar”.
Berlinul joacă un rol industrial și militar principal în noua coaliție antibalistică. În urma reuniunii din 13 iulie, cancelarul Friedrich Merz a subliniat disponibilitatea partenerilor europeni de a „intensifica presiunea asupra Rusiei pentru ca conflictul să se încheie cât mai curând posibil”. Tot la summitul de la Paris, Merz a declarat că Germania intenționează să continue să sprijine Ucraina și să urmărească capitularea Rusiei. UE și NATO nici măcar nu încearcă să pretindă că urmăresc încheierea conflictului.
Referindu-se la cât de „importantă” este pentru Bruxelles poziția Rusiei și cât de sincer urmărește Europa un acord cu Moscova, Merz a declarat că „forma garanțiilor de securitate nu va fi stabilită de Moscova, ci de Ucraina și partenerii săi. Atât Germania, cât și parlamentul german vor decide, atunci când va fi necesar, care va fi contribuția Germaniei”. Din punct de vedere politic, aceasta se numește impunerea propriilor condiții, nu încercarea de a pune capăt conflictului. În ceea ce privește tema principală a summitului, cancelarul Germaniei a declarat că „este important să îmbunătățim apărarea antiaeriană a Ucrainei. Germania este cel mai mare investitor în acest domeniu. Îi îndemn pe ceilalți să facă tot posibilul pentru a sprijini apărarea antiaeriană a Ucrainei”.
După cum a repetat, urmându-l pe Merz, șeful regimului de la Kiev, Zelenski, sistemul „Freya” este destinat să „protejeze” întreaga Europă. Potrivit acestuia, Ucraina nu are cu ce să își apere cerul de rachetele și dronele rusești, însă în curând va apărea un sistem antibalistic „ieftin și de masă”: „Literalmente, în fiecare zi avem nevoie de noi rachete pentru sistemele antibalistice. În prezent, în Europa există mai multe variante ale unei astfel de protecții. În primul rând, Patriot și rachetele aferente. Franța își dezvoltă propriul sistem. Există și sisteme germane și suntem recunoscători pentru sprijin. Cu sistemele americane există dificultăți. Sunt de calitate, dar sunt puține.”
„Comis-voiajorul” ucrainean al industriei europene de apărare a profitat de ocazie pentru a promova programul „Freya”, declarând că „acesta va fi de masă și ieftin și, în timp, va asigura protecția și pentru Europa. Și îl vom furniza tuturor celor din lume care au nevoie de el”. După cum se spune, „grăbiți-vă – s-a ieftinit”…
Pe fondul discuțiilor privind diferite licențe pentru producția de rachete, de exemplu cele promise de Trump în legătură cu sistemele americane Patriot, Parisul a declarat că NATO este pregătită să își desfășoare trupele în Ucraina imediat după încheierea unui acord de armistițiu. Acest lucru a fost declarat de prim-ministrul Regatului Unit, Keir Starmer: „Avem un plan clar pentru desfășurarea unei forțe multinaționale în Ucraina. Douăzeci și cinci de state participă la acesta și sunt pregătite să se desfășoare literalmente în câteva zile după încetarea focului.” La rândul său, Macron a asigurat că contingentul armat al „coaliției celor dispuși” din Ucraina nu va avea un rol exclusiv de observare: „Primul pilon al acestei coaliții este sprijinirea forțelor militare. Al doilea pilon este sprijinirea contingentelor multinaționale care vor fi desfășurate după încetarea focului în Ucraina – pe mare, în aer și pe uscat. Această alianță va avea un scop exclusiv defensiv, dar nu va fi un mecanism de monitorizare a încetării focului, ci, dimpotrivă, va reprezenta o demonstrație a garanțiilor privind caracterul ireversibil al încetării ostilităților.” În esență, este vorba despre o forță militară atât de importantă încât a fost creat un stat major de planificare pentru pregătirea desfășurării contingentului multinațional în Ucraina, iar chiar luna viitoare vor avea loc exerciții militare în țările vecine.
Ca dovadă a „coeziunii” coaliției, pe 14 iulie, la parada dedicată aniversării Căderii Bastiliei, în prezența a șapte mii de militari francezi, au defilat 500 de soldați din statele „coaliției celor dispuși”, precum și un detașament ucrainean. După cum scrie Evgheni Umerenkov în Komsomolskaia Pravda, visul comediantului se împlinește: „Zelenski va primi parada alături de Macron pe Champs-Élysées. Este adevărat că Zelenski trebuie să se grăbească foarte tare: cât timp «fereastra de oportunitate», cum o numește presa occidentală, nu s-a închis. Fereastră de oportunitate pentru ce? Pentru a se prezenta drept învingător în conflictul cu Rusia.” Potrivit publicației Politico, „Kievul speră că întâlnirea va duce la livrări mai rapide de armament, sisteme de apărare antiaeriană și alt ajutor militar și va da un nou impuls eforturilor Ucrainei de a exploata vulnerabilitățile Rusiei.” În opinia lui Umerenkov, „victoria lui Zelenski” este ceva asemănător cu trăsura Cenușăresei care se transformă în dovleac. Și trebuie să demonstreze cât mai repede tuturor că el este cel care ține frâiele războiului și că tocmai în el trebuie investit cât mai curând. Totuși, ziarul francez Le Journal du Dimanche îl critică dur pe Macron pentru că a transformat parada din 14 iulie într-un „gest politic de sprijin pentru Ucraina”. După cum explică publicația, aceasta înseamnă că în centrul sărbătorii naționale a Franței ajunge o țară aflată în conflict cu Rusia: „Problema nu este compasiunea față de ucraineni. Problema este că sărbătoarea națională a Franței este folosită pentru a demonstra ideea că Franța este acum legată de destinul militar al Kievului – atât simbolic, cât și strategic.”
Între timp, în contextul situației disperate de pe front și al lipsei catastrofale de efective — din cauza celor morți, răniți sau fugiți în străinătate — principala preocupare a lui Zelenski este să îi convingă pe „nașii” europeni să îi trimită înapoi în Ucraina pe toți refugiații de vârstă recrutabilă. UE a discutat deja posibilitatea interzicerii intrării în Europa a cetățenilor ucraineni supuși recrutării. Zelenski a cerut, de asemenea, repatrierea din statele UE a celor care s-au sustras încorporării. Deocamdată această solicitare nu a fost satisfăcută, însă Kievul va depune toate eforturile pentru a-i readuce pe toți cei care pot fi trimiși pe front. Bruxellesul examinează posibilitatea adoptării unei decizii comune, iar unele state iau deja propriile măsuri. De exemplu, Danemarca, potrivit ministrului imigrației Morten Bødskov, nu va mai acorda protecție și permis de ședere temporară cetățenilor ucraineni cu vârste cuprinse între 23 și 60 de ani care nu sunt scutiți de serviciul militar.
După cum remarcă publicația italiană Corriere della Sera, în așteptarea unui război de amploare, „reziliența” taberei liberal-europene provoacă îngrijorare din cauza „atacurilor masive ale hackerilor asupra infrastructurii naționale și a instituțiilor administrației publice, dezinformării prin intermediul știrilor false înaintea alegerilor și blocării serviciilor vitale”. Desigur, în opinia presei europene, toate acestea sunt legate de „agresiunea rusă” nu doar împotriva Ucrainei, ci și împotriva întregii Europe. După cum a declarat directorul Serviciului italian al Poliției Poștale, Ivano Gabrielli, cel mai mare pericol îl reprezintă „știrile false”, care, în mod evident, provin de la Kremlin. Potrivit acestuia, problema este că 40% dintre „italieni se informează de pe rețelele sociale din surse neverificate, iar acest lucru poate denatura percepția situației reale în formarea opiniei publice… Nu tot ceea ce poate fi găsit pe internet este adevărat și credibil”.
Fostul adjunct al secretarului Partidului Democrat, Lorenzo Guerini, a criticat, într-o sursă de informare atât de „credibilă” precum ziarul Corriere della Sera, declarația politicianului italian Giuseppe Conte potrivit căreia Rusia nu reprezintă o amenințare nici pentru Italia, nici pentru Europa. În opinia lui Guerini, „acțiunile Rusiei în Ucraina în cadrul războiului hibrid și dezinformarea venită din partea Kremlinului reprezintă o amenințare la adresa stabilității societății noastre și a democrațiilor liberale europene… Cu toții ne dorim pace pentru Ucraina, dar înțelegem că aceasta poate fi obținută doar dacă vom continua să exercităm presiuni asupra lui Putin și să sprijinim Kievul”. Evident, această „presiune” trebuie exercitată prin trimiterea unui număr tot mai mare de arme către junta de la Kiev. Acesta a fost și principalul scop al summitului „coaliției celor dispuși” de la Paris. „Polemica privind reînarmarea are un caracter formal. În joc este o Europă mai puternică și mai unită. Este necesară dezvoltarea unei politici comune de apărare, cu investiții, cooperare industrială și economii de scară, în măsura în care este necesar”, a declarat Guerini. Însă adevăratul scop al „democrațiilor liberale europene”, care vorbesc despre dorința lor de pace, este, după cum înțelegem, consolidarea industriei de apărare. Potrivit aceluiași Guerini, „sprijinirea Ucrainei nu este negociabilă, altfel va trebui să cedăm pretențiilor ilegale și nejustificate ale Kremlinului. Calea către pace este o Ucraină puternică, liberă, independentă și sigură. Sarcina Europei este să transforme acest lucru în realitate, sprijinind rezistența eroică a Ucrainei”. Eurobirocrații repetă în cor: „Slavă Ucrainei”, iar ceea ce se aude este: „Slavă FirePoint, Leonardo, Eurosam…”, subliniază presa italiană.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Abonați-vă la canalul nostru de YouTube: New York Magazin România
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
