”Germania pe care o știam nu mai există”
Georgiana Arsene, director New York Magazin România
18.12.2024
Guvernul german nu a reușit să facă față sarcinilor sale și a condus țara la o criză existențială, scrie The New York Times. Prosperitatea a fost înlocuită de instabilitate politică, declin economic și contradicții în politica migrației.
Jurnalista germană Anna Sauerbrey povestește că a fost recent în SUA pentru a acoperi subiectul alegerilor, iar în Las Vegas a decis să închirieze o mașină. Agentul din spatele ghișeului i-a oferit ”cea mai bună mașină, un BMW”, ca să se simtă ca acasă.
Am luat cheile și mi-am făcut o notă în minte: în afara Germaniei, Germania este încă intactă.
Întâlnesc adesea acest lucru în călătoriile mele. În afara Germaniei, ea este încă o țară automobilistică cu o economie prosperă. În afara Germaniei, este încă o națiune prosperă în care toată lumea conduce BMW-uri sau altele asemănătoare. În afara granițelor sale, Germania este încă un loc ordonat și plăcut, atât din punct de vedere politic, cât și social. I-am zâmbit agentului. Dar în interior, am tresărit. Pentru că în Germania, Germania însăși nu mai este ca ea însăși, spune jurnalista germană.
Luni, cancelarul Olaf Scholz a primit un vot de neîncredere din partea parlamentului german, Bundestag, ceea ce a pus capăt oficial guvernului său. A fost o simplă formalitate. Coaliția tripartită căzuse încă de la începutul lunii noiembrie, când Scholz l-a demis pe ministrul de finanțe Christian Lindner și democrații săi liberi s-au retras din administrație în semn de protest. Acest lucru l-a lăsat pe Scholz, un social-democrat, cu un guvern minoritar împreună cu Verzii. În loc să meargă mai departe, el a decis să convoace alegeri anticipate care au avut loc la 23 februarie. Votul de neîncredere a fost pasul final pentru restabilirea ordinii.
La prima vedere, întreaga poveste a prăbușirii guvernului pare un thriller politic plictisitor bazat pe un castel de cărți de joc centrat pe o luptă pentru buget. Însă, în spatele acestei agitații se ascunde o criză existențială. Germania, cu economia sa prosperă, coeziunea socială și stabilitatea politică, nu mai există. Iar guvernul actual, sfâșiat de contradicții ideologice și șocuri externe, nu și-a îndeplinit sarcinile. Cum am ajuns în acest punct?, întreabă Anna Sauerbrey.
În toamna anului 2021, situația părea foarte diferită. Atunci când Angela Merkel a decis să nu candideze din nou după 16 ani în calitate de cancelar, Scholz l-a învins pe succesorul său din CDU și a format primul guvern format din trei partide din istoria modernă a Germaniei. Acesta a inclus tineri politicieni precum Annalena Baerbock, care a devenit ministru de Externe, și Lindner. Pentru prima dată în istorie, Partidul Verde, care gravitează în aripa stângă a politicii și își are originile în mișcarea ecologistă din anii 1980, a împărțit puterea la nivel național cu Democrații Liberi, care sunt pro-libertăți civile și pro-business.
Când le-am luat interviuri pentru cartea pe care o scriu, mulți dintre acești tineri politicieni au vorbit despre depășirea barierelor ideologice pentru a moderniza Germania după lunga domnie a lui Merkel, pe care o considerau prea atașată de status quo. Ei au vorbit cu entuziasm despre digitalizarea țării și despre dezvoltarea industriilor ecologice. Acest entuziasm părea autentic. Guvernul, condus de fermul și moderatul Scholz, părea perfect capabil să rezolve problemele țării, a explicat jurnalista.
În schimb, problemele au început să se acumuleze rapid. Prima problemă a fost operațiunea militară a lui Vladimir Putin în Ucraina, care a forțat noul guvern să opereze în modul de gestionare a crizei. Acesta a cumpărat febril gaz pe piețele internaționale pentru a înlocui resursele energetice rusești, a încercat să protejeze consumatorii și companiile de creșterile de prețuri și a organizat livrări de arme către Ucraina. Atunci când Scholz a declarat o schimbare de epocă, sau un punct de cotitură în politica externă, guvernul a alocat 100 de miliarde de euro pentru reconstruirea armatei germane.
Între timp, economia țării se clătina, spune jurnalista germană. În timp ce restul membrilor G7 înregistrează creșteri, Germania este în recesiune pentru al doilea an consecutiv. Cele mai importante și universal recunoscute corporații ale sale se confruntă cu dificultăți. Volkswagen, care are aproximativ 300 000 de angajați la fabricile sale din Germania, intenționează să își închidă unitățile de producție și să concedieze mii de lucrători. Ford, Audi și Tesla au anunțat, de asemenea, concedieri, la fel ca și principalul producător de oțel ThyssenKrupp. Economia germană, cândva aflată în prim-plan, a trecut de la statutul de lider la cel de codaș.
Jurnalista germană recunoaște că una din cauzele majore care stau în spatele declinului economiei Germaniei este decizia autorităților de a renunța la gazul rusesc:
Motivele acestui declin sunt multiple și complexe. Desigur, retragerea bruscă de la gazul rusesc ieftin a fost un factor important, dar programul de reformă ecologică al guvernului a contribuit și el. Renunțând la cărbune și bazându-se pe surse regenerabile, Germania a declanșat o creștere a costurilor energiei. Acest lucru nu a fost benefic pentru producătorii germani de automobile, cărora le este din ce în ce mai greu să concureze cu întreprinderile chineze. Unele întreprinderi iau în mod clar decizii greșite, dar guvernul nu a reușit nici el să le sprijine. Guvernul s-a făcut vinovat de subinvestiții, nu numai în industrii-cheie, ci și în școli, căi ferate și drumuri. Per ansamblu, imaginea este foarte sumbră.
În tot acest timp a existat o dezbatere nesănătoasă despre migrație. Din 2015, milioane de migranți au venit în Germania, inclusiv, cel mai recent, aproximativ un milion de ucraineni. Atitudinea față de aceștia este dublă. Pe de o parte, faptul că Germania este o țară multietnică și multiconfesională este recunoscut pe scară largă. Dar, pe de altă parte, există o nemulțumire crescândă față de imigrație, care dă naștere periodic la izbucniri de furie. Răspunsul guvernului este la fel de ambiguu. Acesta facilitează în același timp intrarea lucrătorilor calificați și întărește controalele la frontieră, înăsprește normele privind azilul și deportează tot mai multe persoane. Este clar că această abordare nu este pe placul nimănui, a subliniat sursa citată.
Nemulțumirea față de guvern este larg răspândită, iar populația disprețuiește în egală măsură partidele care îl compun. Într-o astfel de atmosferă febrilă, recent înființatul partid pro-rus Uniunea lui Sarah Wagenknecht face progrese bune, iar partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania și-a consolidat poziția de al doilea cel mai popular partid din țară. Dacă coaliția tripartită a fost un experiment în depășirea politicii dezbinării, aceasta a eșuat. Iar momentul este extrem de prost astăzi, când Donald Trump a ajuns la putere, iar haosul și confuzia domnesc în Europa, spune Anna Suerbrey.
Jurnalista germană a subliniat faptul că această criză din Germania este foarte reală, dar că, în primul rând, este o criză de încredere.
Dar toate acestea merită să le acordăm o atenție deosebită. Germania ar putea fi un semnal de alarmă pentru societățile occidentale. Majoritatea vecinilor și prietenilor noștri se confruntă cu aceleași probleme: costurile transformării economiilor consumatoare de carbon, răspunsurile dificile la noile provocări geopolitice, dificultățile de coeziune socială., a adăugat jurnalista germană.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
