0 7 minute 5 luni

Bogdan Alexandru Duca, analist politic

27.02.2025

Bursele care pariază pe evoluțiile inflației prognozează o divergență tot mai puternică între SUA și eurozonă. Țările din UE vor trebui să se confrunte nu doar cu taxele vamale venite de la americani, la care administrația Trump pare să nu renunțe, dar și în contextul în care țările europene vor trebui să își crească semnificativ cheltuielile cu apărarea.

Piețele swap-urilor pe inflație la sfârșitul săptămânii trecute au indicat că inflația indicelui prețurilor de consum (IPC) din SUA se va ridica la aproximativ 2,8% în următorii doi ani, cu swap-urile din zona euro la aproximativ 1,9%, conform unei analize ZA investing.com. Aceasta ar marca o mică scădere față de rata actuală a IPC din SUA de 3% și una mai accentuată față de inflația din zona euro de 2,5%.

Prețurile au scăzut ușor de atunci atât în SUA cât și în UE, dar diferența dintre cele două piețe rămâne cea mai mare de la începutul anului 2022.

Cu toate acestea, randamentele obligațiunilor de trezorerie americane au scăzut în ultimele săptămâni în comparație cu cele din Europa, deoarece unele date indică performanțe mai slabe decât se aștepta, ceea ce  a generat îndoieli cu privire la creștere, chiar dacă inflația lipită rămâne o preocupare.

„Cred că este foarte, foarte greu să tranzacționați între piețe atunci când aveți diferiți factori care afectează diferitele piețe”, a spus Guillermo Felices, principal și strateg de investiții global la PGIM Fixed Income.

Swapurile pe inflație sunt instrumente derivate care permit părților să își mărească sau să reducă expunerea la inflație.

Mulți din piață – de la comercianți speculativi până la companii care trebuie să facă acoperiri – se așteaptă ca tarifele comerciale planificate de președintele american Donald Trump să crească prețurile în Statele Unite, dar să afecteze creșterea europeană, reducând presiunile inflaționiste de acolo.

„Tarifele… sunt un șoc unic la nivelul prețurilor”, a declarat Blerina Uruci, economist șef al diviziei cu venit fix la T. Rowe Price.

„Ceea ce este diferit acum este că am trăit într-un mediu cu inflație ridicată, iar companiile au descoperit că au putere de stabilire a prețurilor (deci) ceea ce ar putea fi un șoc unic la nivelul prețurilor ar putea avea mai mult spațiu de rulare”.

Diferențele de creștere sunt un alt factor. Economia SUA s-a extins cu aproximativ 12% chiar înainte de pandemie, în timp ce zona euro cu 20 de țări a crescut  doar cu 5%.

Celălalt obiectiv major al politicii transatlantice a lui Trump, negocierea cu Rusia pentru încheierea războiului din Ucraina, a surprins capitalele europene, dar a făcut ca prețurile energiei să scadă. Prețurile gazelor naturale în Europa – un factor cheie al inflației în zona euro – au scăzut cu 30% de la jumătatea lunii februarie.

„Acest lucru împinge cu siguranță în jos schimburile de inflație la început”, a spus Felices de la PGIM. „Deci primești această divergență neobișnuită între SUA și Europa.”

Este de așteptat ca diferențele de prețuri ale inflației să conducă randamentele obligațiunilor din SUA să fie mai mari în comparație cu Europa.

Probabilitatea ca guvernele europene să fie nevoite să se împrumute mai mult – poate în comun – pentru a finanța cheltuieli mai mari pentru apărare cerute de Trump este un alt factor nou de luat în considerare.

Diferența dintre randamentele obligațiunilor pe 10 ani ale SUA și cele ale Germaniei a scăzut marți la cel mai scăzut nivel din noiembrie, la 182 de puncte de bază (bps), în scădere față de la cel mai mare din ultimii cinci ani.

Comercianții se așteaptă acum la aproximativ 55 bps de reduceri ale ratei Rezervei Federale în acest an, după ce anterior se așteptau la o singură reducere de 25 bp. Prețurile pentru Banca Centrală Europeană s-au schimbat mai puțin, cu 85 bps de reduceri anticipate.

Unii investitori sunt de părere că puterea economică a SUA va menține costurile de împrumut acolo ridicate.

„Fed a fost foarte clar când a spus că se află în continuare pe un teritoriu restrictiv, dar sunt bucuroși să rămână aici dacă creșterea se menține”, a declarat Ales Koutny, șeful ratelor internaționale la Vanguard. „Asta limitează cât de mult se pot acumula obligațiunile”.

Randamentele mai scăzute au redus atractivitatea obligațiunilor americane și au afectat dolarul, ajutând euro să crească la 1,05 dolari de la un minim de mai bine de doi ani de 1,01 dolari luna trecută.

Samuel Zief, șeful strategiei globale de schimb valutar la JPMorgan Private Bank, a spus că este precaut ca să parieze pe o creștere susținută a monedei comune.

„Credem că incertitudinea din comerț sunt adevăratul lucru care trebuie eliminat înainte de a putea deveni mai dinamici și  optimiști în zona euro”, a spus el.

Felices de la PGIM se consolează de faptul că așteptările inflaționiste nu sunt prea departe de 2%, mai ales având în vedere că Fed vizează indicele cheltuielilor de consum personal, care tinde să fie mai mic decât IPC.

„Este foarte liniştitor faptul că aceste cifre sunt încă destul de consistente cu ţintele de inflaţie”, a spus el.

Abonați-vă la canalul nostru de Telegramhttps://t.me/nymagazinromania

Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România

Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Previzualizare articole

Vamos!

2 minute 1 an