The European Conservative: Copiii, marea frică a cetățenilor UE
Bogdan Alexandru Duca, analist politic
04.10.2025
Nu este un secret faptul că Occidentul este din ce în ce mai ostil față de copii. Se scriu articole lungi de reflecție despre etica luării bebelușilor în avioane. Un copil mic exuberant este probabil să primească priviri dezaprobatoare chiar și în cele mai informale cafenele și restaurante. Nunțile fără copii sunt mai frecvente ca niciodată. Ideea că pacea și liniștea trebuie păstrate mai presus de orice – chiar și cu prețul creării de noi ființe umane – este acum predominantă. Îndeplinirea celei mai elementare funcții a biologiei umane a devenit un act ciudat de revoluționar, comentează cu ironie și îngrijorare, Lauren Smith pentru The European Conservative.
Poate că nicăieri nu este mai clară bătălia dintre părinți și antinataliști decât în Franța. Acolo, tot mai multe hoteluri și campinguri încep să excludă persoanele sub 18 ani. A existat o creștere a cererii de nunți fără copii. Conform unui sondaj recent, peste jumătate dintre francezi își doresc mai multe restaurante, hoteluri și opțiuni de transport public fără copii. Acest lucru se datorează în mare măsură unei creșteri a numărului de copii care se comportă prost – trei sferturi au declarat că sunt de părere că acum copiii sunt mai obraznici decât erau înainte, iar 86% au spus că simt că părinții le permit copiilor lor să-i deranjeze prea des pe ceilalți, fie în spații publice, fie private.
Să luăm de exemplu disputa privind școala internațională Montessori din Maisons-Laffitte, o suburbie bogată a Parisului, unde vecinii au mers în instanță pentru a închide locul de joacă, argumentând că sunetul râderii și strigătelor copiilor a cauzat o „tulburare”. Aceștia au susținut că nu mai pot sta în grădinile sau pe terasele lor și se simt „închiși”. În mod incredibil, instanța a fost de acord cu ei. S-a dispus izolarea zonei, acceptând plângerile locuitorilor că lăsarea elevilor să alerge în apropiere le-ar dăuna sănătății și ar reduce mii de euro din valoarea proprietăților lor. Profesorii trebuie acum fie să țină copiii în curtea din față a școlii, fie să-i limiteze în sala de clasă, fie să-i ducă într-un parc din apropiere.
Potrivit primarului local, Jacques Myard, această cruciadă specială fără copii a fost condusă de „oameni burghezi care nu vor copii”. Franța ar trebui să fie mai conștientă de faptul că „avem nevoie de copii”, a spus el și a subliniat că țara ar avea nevoie de încă 125.000 de nașteri în fiecare an dacă dorește să oprească scăderea drastică a ratei natalității. Este important să ne amintim că miza este mai mare decât menținerea liniștii în spațiile publice. Franța se confruntă în prezent cu rate record de fertilitate, care se situează la 1,62 copii per femeie – cea mai mică cifră de la cel de-al Doilea Război Mondial.
Nu este de mirare că rata natalității continuă să scadă atunci când a avea copii te poate transforma într-o lepră socială. Este oare surprinzător faptul că un număr tot mai mare de tineri așteaptă mai mult să aibă copii sau refuză să procreeze complet, deoarece înseamnă că sunt practic excluși din multe spații publice? Cei care au copii pot simți adesea presiunea de a-i pune în fața ecranelor pentru a-i ține liniștiți în timp ce sunt în public – ceea ce duce, ironic, la mai multe dintre comportamentele și acțiunile nepotrivite de care se plâng atât de mult adulții fără copii. Acești oameni nu par să fi realizat că faptul că cer ca copiii să rămână departe de ochii lumii și ascunși va duce doar la și mai mulți copii subsocializați și inadaptați. Guvernul francez a încercat să intervină, Sarah El Haïry, Înaltul Comisar Francez pentru Copii, planificând să introducă un nou ghid aprobat de stat care promovează restaurantele, cafenelele și hotelurile deosebit de prietenoase cu copiii. De asemenea, ea a avertizat, într-un mod mai controversat, că ar putea intenta acțiuni legale împotriva site-urilor de rezervări care comercializează vacanțe exclusiv pentru adulți. Aceasta nu este nicidecum o soluție bună pentru mișcarea anti-copii. Întreprinderile private ar trebui, desigur, să fie libere să ofere aceste experiențe clienților plătitori care le solicită. Dorința unei vacanțe fără copii cu siguranță nu echivalează, așa cum a sugerat El Haïry, cu „violență împotriva copiilor”. Are dreptate, însă, când descrie tendința tot mai mare de a crede că „copiii sunt o pacoste”. „Un copil țipă, râde și se mișcă”, a declarat ea pentru RFI la începutul acestui an, „instituționalizăm ideea că tăcerea este un lux, iar absența copiilor este un lux”.
Aceasta nu este o problemă doar în Franța. Există o ostilitate tot mai mare față de copii în întreaga Europă. Dincolo de graniță, în Belgia, acest fenomen este și mai pronunțat. Conform unui raport din 2023, aproximativ unul din zece restaurante belgiene refuză să primească copii. Anul trecut, un restaurant din Ixelles s-a confruntat în mod special cu o anchetă pentru că nu a permis accesul clienților cu copii. Proprietarul a susținut că el și personalul său „nu erau acolo pentru a educa copiii” și că „unii părinți își lasă copiii să se comporte ca și cum ar fi pe un loc de joacă”.
Tendința este ferm stabilită și în Spania. De fapt, țara are acum al treilea cel mai mare număr de unități exclusiv pentru adulți, după Japonia și Brazilia. Aici, au existat diverse dezbateri publice despre dacă acestea constituie o alegere comercială rezonabilă sau o încălcare a legilor antidiscriminare. Povestea este similară în Portugalia, care are un număr tot mai mare de hoteluri și stațiuni fără copii, care se vând ca fiind liniștite, relaxante și aspiraționale – în ciuda faptului că discriminarea pe bază de vârstă este deja interzisă în mod explicit prin lege.
În multe privințe, este de înțeles că oamenii devin din ce în ce mai frustrați de comportamentul nepotrivit al copiilor. O combinație între faptul că copiii petrec mai mult timp în fața ecranelor de la o vârstă mai fragedă și creșterea unei educații parentale permisive „blânde” înseamnă că această ultimă generație abia are șansa de a se dezvolta în adulți bine adaptați. Dar soluția la aceasta nu este să-i închidem pe cei mai mici și mai vulnerabili membri ai societății lor și să lăsăm problema să se agraveze.
Dacă vrem să creștem copii conștienți social, politicoși și bine integrați, trebuie să fim cu toții puțin mai toleranți. Inevitabil, bebelușii vor plânge, copiii mici vor țipa, iar copiii de toate vârstele vor fi o pacoste zgomotoasă și lipicioasă. Dar oferindu-le spațiul necesar pentru a face acest lucru, părinții au și oportunitatea vitală de a-și corecta comportamentul. Îi învață modul adecvat de a se comporta în public, cum să fie atenți la ceilalți și cum să-și gestioneze propriile emoții. A asculta copilul altcuiva țipând, plângând și râzând timp de o oră este un preț mic de plătit pentru a evita crearea unui alt copil presupus și dependent de iPad.
Și mai important, adoptarea unei atitudini mai prietenoase cu copiii ar putea fi unul dintre singurele lucruri care stau între Europa de Vest și declinul demografic total. Orice civilizație care crede că micuții sunt mai bine văzuți și nu auziți nu poate fi surprinsă când aceștia dispar cu totul. Dacă nu vrem ca țările noastre să moară în liniște, va trebui să facem puțin mai mult loc pentru un viitor zgomotos.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
