“Frumusețea fără granițe” – Eleganța dansului clasic chinez
Georgiana Arsene, director New York Magazin România
25.06.2026
Înainte de a vorbi despre excepționalul eveniment găzduit miercuri, 24 iunie 2026, de Opera Națională din București, simt nevoia să fac câteva precizări pentru a ajuta cititorii să înțeleagă mai bine rândurile care vor urma și care îi vor purta într-o frumoasă poveste în fascinantul Orient, mai exact în China, o țară îndepărtată, frumoasă, fascinantă și misterioasă.
Așa după cum v-ați dat seama din titlu, a fost un spectacol de dans. Trebuie să știți că dansurile tradiționale chinezești reprezintă o reflectare vibrantă a moștenirii culturale, a istoriei și a valorilor spirituale ale Chinei și sunt un melanj unic de muzică, mișcare și simbolism.
Spectacolul de la Opera Națională din București, intitulat simbolic “Frumusețea fără granițe – Eleganța Dansului Clasic Chinez”, a fost susținut de artiștii Academiei de Dans din Beijing și organizat de Ambasada Republicii Populare Chineze în România și de Casa Româno-Chineză.
Dansul este una dintre cele mai vechi arte din cultura chineză.
În deschidere, a luat cuvântul Excelența Sa Ambasadorul Republicii Populare Chineze în România, care a adresat un mesaj cald celor prezenți, apoi președinta Casei Româno-Chineze Viorica Dăncilă a adresat, la rândul său, câteva cuvinte.
Spectacolul a avut două părți. De la fastul dinastiei Tang la monumentalitatea Fluviului Galben, fiecare dans a dezvăluit o altă fațetă a sensibilității și esteticii chineze.
- „Armonia rafinată a dinastiei Tang” Coregrafie: Ren Lu | Muzică: Fang Ming
Lucrarea este inspirată de atmosfera diplomatică deschisă și cosmopolită a dinastiei Tang. Pornind de la estetica dansului imperial din acea perioadă, spectacolul recreează splendoarea vechiului Chang’an printr-un limbaj corporal elegant și profund ritmat.
Dansatorii întruchipează femei ale epocii Tang și sugerează, prin formațiuni dinamice și interacțiuni scenice, întâlnirea dintre cultura chineză și emisarii veniți din toate colțurile lumii. Spectacolul exprimă încrederea culturală și rafinamentul unei civilizații aflate la apogeu, transformând tradiția într-o expresie artistică contemporană.
În timpul Dinastiei Tang, dansurile chinezești au devenit mai sistematice și mai diverse, au apărut primele trupe specializate, iar dansul a devenit parte atât a divertismentului de la curte, dar și la festivaluri.
- „Libertate” Coregrafie: Shi Bo | Muzică: Zhang Lie
Dansul evocă povestea celebrilor „Șapte Înțelepți din Pădurea de Bambus”, intelectuali ai perioadei Wei și Jin, cunoscuți pentru spiritul lor liber și pentru refuzul convențiilor sociale.
Prin mișcări ample și expresive, spectacolul surprinde eleganța rebelă a acestor cărturari care au ales natura, poezia și libertatea interioară în locul ambițiilor lumești. Atmosfera este una de detașare, sensibilitate și autenticitate.
- „Veșminte de nori și chip de floare” Coregrafie: Zhao Xiaogang, Shen Xubin Compozitor: Guan Peng
Dansul își găsește inspirația în faimoasele versuri scrise de Li Bai, poetul dinastiei Tang, lui Yang Guifei: „Norii amintesc de veșmintele ei, florile de chipul ei; vântul de primăvară atinge balustradele, iar roua strălucește din plin”.
Prin imaginea artistică a personajului legendar Yang Guifei, dansul redă atât măreția și prosperitatea epocii Tang, cât și suişurile și coborâșurile destinului său.
- „Caligrafia nebună” Coregrafie: Wang Zihan Muzică: Lv Liang
Lucrarea este inspirată de marele maestru al caligrafiei Zhang Xu și de stilul său celebru de „scriere cursivă sălbatică”.
Dansul explorează procesul creației artistice, transformând scena într-un spațiu simbolic unde cerul și pământul devin hârtie și cerneală. Mișcările alternează între forță și fluiditate, între control și spontaneitate, exprimând libertatea spiritului creator.
- „Ta Ge” Coregrafie și muzică: Sun Ying
„Ta Ge” este o formă tradițională de dans chinezesc bazată pe ritmul pașilor, combinat cu cântec și mișcare. Foarte popular în China antică, acest stil de dans era practicat atât în comunitățile rurale, cât și la curtea imperială.
Versiunea contemporană prezentată în spectacol este inspirată din cultura perioadelor Wei, Jin și a Dinastiilor Sudice, precum și din moștenirea culturală din regiunile Jianghan și Qinhuai.
- „Împăratul Qin își inspectează armata” Coregrafie: Chen Weiya Muzică: fragmente din „Marea tobă din Jiangzhou”
Inspirat de faimoșii Războinici de Teracotă ai Dinastiei Qin, una din cele zece minuni ale lumii, spectacolul combină vocabularul dansului clasic chinezesc cu ritmul puternic al tobelor din Jiangzhou.
Pe ritmurile energice ale tobelor tradiționale, dansatorii recreează spiritul eroic al războinicilor chinezi și curajul nemărginit al unei civilizații care a marcat istoria lumii.
PARTEA A II-A
7. „Idilă sub o umbrelă”
Coregrafie: Liang Qun | Muzică: Ding Feng
Inspirat de estetica poetică a dansului clasic chinezesc, acest duet spune o poveste delicată de dragoste și tandrețe.
Cei doi îndrăgostiți par a fi conectați de-a lungul timpurilor prin magia umbrelei ce îi unește într-o atmosferă de sensibilitate și armonie.
Coregrafie: Zhang Yunfeng | Muzică: din filmul Podurile din Madison County
Lucrarea creează imaginea unui spațiu poetic și solitar, în care vântul devine limbaj emoțional.
Dansul exprimă libertatea imaginației și dialogul interior al interpretului printr-o mișcare fluidă și ritmică.
9. „Învăluiți de adierea primăverii”
Coregrafie: Guo Jie și Tang Xinghua
Spectacolul surprinde frumusețea și delicatețea primăverii prin intermediul dansului cu evantaie.
Mișcările elegante ale dansatoarelor exprimă bucuria, timiditatea, farmecul și emoțiile tinereții, recreând atmosfera plină de prospețime a anotimpului renașterii.
10. „Vânt printre pini”
Coregrafie: Xia Weijia și Wang Shengfeng
Muzică: fragment din Călătoria lui Yue Wumu la Chizhou, interpretată de Ansamblul Nemuritor Chang Jing
Pinul secular se înalță pe stâncă, iar vântul nesfârșit îi pătrunde în suflet.
O siluetă singuratică înaintează încet, cu inima dăruită munților și mărilor.
Pinul este o osatură, iar vântul este ritmul său.
Trupul se înalță ferm și statornic asemenea unui dragon bătrân încremenit în veghe, iar mișcările curg asemenea vântului de miazănoapte ce străbate pădurea.
În nemișcarea sa adunată se ascunde liniștea munților și a apelor, iar în desfășurarea amplă a mânecilor se exprimă libertatea și măreția naturii.
11. „Dansul evantaiului și pictura în tuș”
Coregrafie: Tong Ruirui
Muzică: adaptare după melodia clasică Munți înalți și ape curgătoare
Folosind evantaiul ca element central, spectacolul transpune în dans frumusețea și ritmul caligrafiei chinezești.
Lucrarea îmbină dansul clasic, arta scrisului, cultura evantaiului și estetica sabiei într-o expresie artistică unitară, unde dansul, muzica, pictura și caligrafia devin una.
12. „Fluviul Galben – partea a IV-a
Coregrafie: Zhang Yujun și Yao Yong
Muzică: fragmente din Concertul pentru pian Fluviul Galben
Fluviul Galben, considerat „fluviul-mamă” al civilizației chineze, este simbolul continuității și al spiritului național.
Printr-un limbaj coregrafic amplu și monumental, dansul exprimă legătura profundă dintre poporul chinez și moștenirea sa culturală, celebrând forța și vitalitatea unei civilizații multimilenare.
În final, aș putea să vă povestesc mai multe. Dar voi lăsa imaginile să vă spună frânturi din povestea care a fost seara de miercuri de la Opera Națională din București.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Abonați-vă la canalul nostru de YouTube: New York Magazin România
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
