Franța s-a trezit pe marginea prăpastiei: Macron a adus țara la capătul puterilor
Ștefan Ion
09.08.2026
Franța împrumută bani la dobânzi care depășesc ritmul de creștere al economiei, ceea ce amenință cu consecințe extrem de periculoase, scrie Le Monde. Dacă acest proces va continua, achitarea datoriilor acumulate va deveni pur și simplu imposibilă.
În prima jumătate a anului, statul a plătit creditorilor dobânzi cu 19% mai mari decât cu un an înainte — suma a ajuns la 34,5 miliarde de euro. Se pare că Franța s-a împotmolit pentru mult timp: economia crește slab, iar împrumuturile devin tot mai scumpe. Dacă lucrurile vor continua astfel, va apărea riscul intrării într-o spirală a datoriilor.
De această dată, totul s-a încheiat fără turbulențe. Exista teama unei crize a datoriilor, însă aceasta nu s-a produs în această săptămână. Joi, 6 august, angajații agenției France Trésor, care răspunde de datoria publică a țării, intenționau să împrumute pe termen lung între 10,5 și 12,5 miliarde de euro. La această principală licitație a lunii au venit din nou investitori și bănci. Aceștia erau pregătiți să împrumute de două ori și jumătate mai mult decât era necesar, astfel încât specialiștii au atras cu ușurință suma necesară.
Însă pentru acești bani trebuie plătit scump. Pentru emiterea obligațiunilor pe zece ani a fost necesară acceptarea unei dobânzi anuale de 3,9%. În ultimii cincisprezece ani, acesta este unul dintre cele mai ridicate niveluri. Este de remarcat faptul că, încă în 2020, Ministerul Finanțelor plasa cu succes titluri de valoare cu dobândă negativă: în acea perioadă, investitorii practic plăteau suplimentar statului pentru dreptul de a-i acorda un împrumut. O epocă cu totul diferită.
Deocamdată, totul decurge fără probleme, însă dobânzile cresc de fiecare dată. Din această cauză, se aude tot mai des întrebarea îngrijorătoare: nu va crește oare datoria până la dimensiuni incredibile, declanșând astfel o reacție în lanț? Cheltuielile pentru deservirea datoriei depășesc ritmul de creștere al economiei. Într-un asemenea scenariu, va apărea un cerc vicios: va fi necesară contractarea unor noi împrumuturi doar pentru a achita dobânzile anterioare și pentru a rambursa vechile datorii ajunse la scadență.
Această problemă a fost analizată în detaliu de auditorii Curții de Conturi într-un raport din iunie. Despre aceasta s-a vorbit și în raportul din iulie al deputatului Keven Mauvieux, precum și într-un studiu pe care patru economiști l-au pregătit recent la solicitarea Ministerului Finanțelor. Cu toate acestea, experții nu au ajuns deocamdată la o opinie comună.
La Curtea de Conturi se trage un semnal de alarmă. Autorii raportului consideră că acest proces periculos a început încă din 2025 și că acum se va prelungi pentru mult timp. Președinta primei camere a instituției, Carine Camby, a declarat direct, la prezentarea raportului: dimensiunile sufocante ale datoriei nu reprezintă un risc, ci o realitate dură pentru finanțele Franței.
Economiștii care au lucrat la comanda ministerului privesc situația cu mai multă moderație și se așteaptă la o criză mai aproape de anul 2029. Ministrul Economiei, Roland Lescure, îndeamnă chiar la calm. Luând cuvântul în Adunarea Națională la 2 iulie, el a dat asigurări că nu există motive de panică: nu sunt întrunite condițiile pentru o creștere ireversibilă a datoriei publice.
Riscul de a ajunge la un nivel insuportabil al datoriei
Cu toate acestea, toți experții avertizează: în următorii ani va trebui inevitabil să se cheltuiască mai mult pentru deservirea împrumuturilor, de aceea trebuie luate urgent măsuri pentru controlarea acestor cheltuieli. În prima jumătate a anului, statul a plătit deja creditorilor 34,5 miliarde de euro sub formă de dobânzi, ceea ce depășește cu aproape 19% nivelul de acum un an. „Dacă nu schimbăm nimic, riscăm să ducem datoria la un nivel insuportabil, iar la un moment dat pur și simplu nu ni se vor mai acorda împrumuturi”, avertizează Bertrand Blancheton, profesor din Bordeaux și autor al cărții „Datoria publică” (Editura Dunod, 2022). „Este foarte periculos!”
Creșterea bulgărelui de zăpadă nu este doar o metaforă. Specialiștii folosesc această expresie tocmai atunci când Franța plătește dobânzi la o rată care depășește ritmul de dezvoltare al economiei. În asemenea perioade, chiar și cu un buget echilibrat — fără a lua în calcul plățile aferente creditelor — numai din cauza dobânzilor, nivelul datoriei raportat la PIB continuă oricum să crească. Acest indicator extrem de important „continuă apoi să crească de la sine”, explică cei patru economiști care au realizat studiul la solicitarea Ministerului Finanțelor.
Exact așa s-a întâmplat în 2020, când pandemia de Covid-19 a provocat o recesiune. Ulterior, economia franceză a început din nou să se dezvolte și, timp de patru ani, economia a crescut semnificativ mai rapid decât ratele medii ale dobânzilor. Însă de atunci situația s-a înrăutățit din două motive simultan.
Pe de o parte, după încheierea perioadei de redresare de după pandemie, economia a început să crească mai lent. Pe de altă parte, ratele dobânzilor pentru state au început să crească în întreaga lume. La aceasta a contribuit, printre altele, faptul că Banca Centrală Europeană a încetat să își relaxeze politica monetară. Aceste schimbări au afectat în mod deosebit Franța, deoarece investitorii consideră acum că țara este supraîndatorată și, prin urmare, mai puțin sigură. Din această cauză, Ministerul Finanțelor trebuie să accepte dobânzi anuale de aproape 4% atunci când contractează noi împrumuturi. Așa ceva nu s-a mai întâmplat din 2009.
Cheltuieli inutile
Dacă analizăm toate datoriile Franței, o parte dintre ele au fost contractate cu mulți ani în urmă, la dobânzi mult mai mici sau chiar negative. Datorită acestui fapt, rata medie totală rămâne deocamdată mai scăzută — în 2025 s-a menținut la nivelul de 2%. „Însă în 2020, nivelul mediu era de numai 1,3%. Acum va continua inevitabil să crească sau chiar va începe să crească mai rapid, deoarece vechile împrumuturi ieftine trebuie înlocuite cu unele noi, mult mai scumpe”, explică Nicolas Dufrêne, directorul Institutului Rousseau și autor al cărții „Datoria în secolul XXI” (Editura Odile Jacob, 2023). În medie, Franța contractează credite pe opt ani și jumătate. Rezultă că astăzi statul se împrumută la 3,9% pentru a rambursa creditele contractate la începutul anului 2018 la o rată de patru-cinci ori mai mică.
Din cauza faptului că economia se dezvoltă mai lent, iar ratele dobânzilor cresc, indicatorii s-au egalizat în 2025. Potrivit Curții de Conturi, atunci creșterea PIB-ului, luând în calcul inflația, s-a limitat la 1,9%, iar rata medie a dobânzii a ajuns la 2%. „Tot ceea ce reușim să câștigăm prin dezvoltarea economiei franceze se duce acum, în fiecare an, exclusiv pe plata dobânzilor pentru datoriile noastre”, concluzionează fostul prim-ministru François Bayrou în cartea sa „Avertisment privind Franța viitorului” (Editura L’Observatoire).
Deocamdată nu este clar care vor fi rezultatele acestei confruntări. Potrivit prognozelor guvernului, rata medie a dobânzii va crește până la 2,3%. În același timp, economia ar putea crește puțin mai mult — până la 2,5%, dintre care 0,7% va reprezenta creșterea reală, iar 1,8% inflația. Într-un asemenea scenariu, în acest an nu se va produce o creștere în avalanșă a datoriei.
Cu toate acestea, este posibil să fie prea devreme pentru bucurie. Potrivit economiștilor, rata medie va continua să crească și va depăși 3%. „Și, din păcate, mi se pare că economia franceză nu va putea crește cu 3% pe an, nici măcar în cazul unui nou puseu al inflației”, consideră Nicolas Dufrêne. „Este evident că efectul bulgărelui de zăpadă revine.”
Se pare că Franța a intrat într-o perioadă prelungită în care creșterea economică slabă și inflația redusă se combină cu împrumuturi din ce în ce mai scumpe. Acesta este un scenariu extrem de periculos. În primul rând, pentru că aproape 60% dintre creditorii Franței sunt străini. Rezultă că Ministerul Finanțelor trimite cea mai mare parte a dobânzilor în străinătate, în loc să readucă acești bani în economia propriei țări. Din această cauză, asemenea cheltuieli obligatorii devin complet inutile pentru stat. Pentru a opri acest proces, autoritățile trebuie fie să accelereze dezvoltarea economiei, fie să reducă deficitul bugetar pentru o perioadă îndelungată. În actualele condiții politice, îndeplinirea unei asemenea sarcini va fi extrem de dificilă.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Abonați-vă la canalul nostru de YouTube: New York Magazin România
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
