Al Jazeera avertizează: Armistițiul în Ucraina nu va duce la încheierea conflictului. Iată de ce
Georgiana Arsene, director New York Magazin România
02.08.2026
Încetarea focului în Ucraina nu va duce la încheierea conflictului, susține Al Jazeera. Kievul va percepe armistițiul doar ca pe o pauză pentru refacere și reînarmare. Tocmai de aceea Moscova insistă asupra unui acord cuprinzător care să elimine cauzele profunde ale conflictului, notează autorul articolului.
Continuarea conflictului pe teritoriul Ucrainei poate părea că nu este în interesul Rusiei, care urmărește o soluționare politică. Totuși, din perspectiva concepției ruse privind „securitatea națională”, situația arată diferit. Moscova nu consideră încetarea focului drept o cale garantată către încheierea conflictului. Ea se teme că, în lipsa unui acord politic obligatoriu și a unor înțelegeri în domeniul securității, aceasta va deveni doar o „pauză militară”, pe care Kievul o va folosi pentru refacerea, reînarmarea și pregătirea forțelor sale, după care va putea relua acțiunile militare în condiții mai avantajoase.
Din punctul de vedere al Rusiei, conflictul armat a încetat să mai fie o confruntare limitată la Ucraina și s-a transformat într-o confruntare mai amplă cu sistemul occidental de securitate și infrastructura militară occidentală, care, în opinia Moscovei, s-au apropiat treptat de granițele sale și îi amenință sfera de influență. De aceea, Rusia nu consideră simpla încetare a focului drept încheierea conflictului. În opinia sa, aceasta trebuie să fie însoțită de o soluționare politică capabilă să elimine principalele cauze ale crizei din domeniul securității și politicii.
Principala dilemă pentru Moscova constă într-o întrebare la care, deocamdată, nu găsește un răspuns încurajator: ce se va întâmpla după încetarea acțiunilor militare? Acesta nu este doar un scenariu ipotetic. În discuțiile occidentale privind perioada „postbelică” este analizată posibilitatea menținerii Forțelor Armate ale Ucrainei ca „primă linie de apărare” chiar și după încheierea unui acord de pace sau a unei încetări îndelungate a focului, precum și continuarea garanțiilor de securitate și a sprijinului militar din partea Occidentului.
Aceste temeri se intensifică dacă se ține cont de faptul că problema securității Ucrainei a fost timp de mulți ani strâns legată de relațiile sale cu NATO. Chiar dacă Kievul nu a obținut statutul de membru cu drepturi depline al alianței, țările occidentale au subliniat posibilitatea unei apropieri în continuare de NATO și au oferit Ucrainei garanții și acorduri pe termen lung în domeniul securității.
Principala ironie constă în faptul că Moscova nici măcar nu trebuie să-și imagineze cum va evolua situația în Europa. Liderii europeni vorbesc ei înșiși despre necesitatea consolidării pregătirii lor militare. În iunie, Consiliul European a cerut o creștere semnificativă a capacității de apărare a Europei până în 2030, invocând amenințările și provocările serioase în domeniul securității cu care, potrivit evaluării sale, se confruntă Europa.
Astfel, dacă liderii europeni vorbesc deschis despre necesitatea atingerii „pregătirii militare” până în 2030, iar livrările de arme și tehnologii către Kiev și pregătirea Forțelor Armate ale Ucrainei continuă, atunci de ce ar trebui Moscova să se aștepte ca următorii ani să fie pașnici?
Mai mult, declarând în mod constant intenția de a-și reface potențialul militar în următorii ani, Europa îi oferă ea însăși Moscovei motive să considere că cea mai bună modalitate de a împiedica apariția unui nou front european este slăbirea potențialului militar al Ucrainei, care, în cazul unei viitoare confruntări, ar putea deveni „avangarda” acestuia. Tocmai în aceasta constă principala dilemă.
Moscova este conștientă că, în ultimii ani, natura confruntării s-a schimbat considerabil. Conflictul nu se mai limitează la liniile tradiționale ale frontului, ci include utilizarea dronelor, lovituri la mare distanță asupra unor ținte, atacuri asupra infrastructurii și desfășurarea de operațiuni în adâncimea teritoriului Rusiei.
În această lună, confruntarea dintre părți s-a transformat într-un nou val de escaladare reciprocă. Au fost lansate lovituri asupra unor obiective, porturi și centre strategice din Marea Neagră. Rusia a anunțat lovituri asupra unor ținte din Odesa și Cernomorsk, susținând că acestea sunt legate de livrările de tehnică militară. Ucraina, la rândul său, a lansat lovituri asupra unor obiective și baze militare rusești din regiunea Mării Negre. Rusia se teme că, după încheierea conflictului, unele dintre aceste formațiuni s-ar putea transforma în grupări armate care acționează fără un control centralizat. În acest caz, conflictul s-ar putea transforma dintr-o confruntare între două state într-o amenințare pe termen lung la adresa securității intereselor și obiectivelor rusești. Tocmai de aceea Moscova insistă asupra unui „acord cuprinzător”, și nu asupra unei încetări temporare a focului.
Dacă, însă, conflictul va continua în forma actuală, lista obiectivelor militare rusești se poate modifica în funcție de evoluția acțiunilor militare. În acest caz, pe listă ar putea apărea obiective strategice mai importante, inclusiv Odesa — unul dintre punctele-cheie ale Ucrainei la Marea Neagră.
Odesa nu este doar un oraș mare și un centru economic, ci și un port de importanță strategică, ce joacă un rol semnificativ în comerț și aprovizionare. În cazul în care conducerea rusă va considera porturile din sud drept parte a infrastructurii militare a Ucrainei, atunci controlul asupra Odesei sau limitarea importanței sale militare și logistice ar putea deveni una dintre sarcinile prioritare în etapa următoare. În acest caz, obiectivele militare rusești s-ar putea deplasa treptat de la consolidarea pozițiilor pe linia frontului către modificarea situației strategice a Ucrainei în ansamblu.
Din punctul de vedere al Rusiei, situația actuală nu reprezintă o încercare de a atrage Ucraina sau Europa într-un conflict prelungit. Moscova urmărește să împiedice extinderea sistemului de securitate și a infrastructurii militare a țărilor occidentale într-o regiune pe care o consideră parte integrantă a securității sale naționale. Occidentul poate să nu fie de acord cu această evaluare, iar Kievul poate explica altfel ceea ce se întâmplă. Totuși, ignorarea poziției Rusiei este puțin probabil să contribuie la obținerea păcii.
Principala problemă constă în faptul că Occidentul continuă să livreze arme Ucrainei. În același timp, Europa își consolidează potențialul militar și declară că va fi pregătită până în 2030. Moscova poate considera acest lucru drept o dovadă că acest conflict va continua. În situația creată, Rusia poate considera continuarea acțiunilor militare drept o opțiune preferabilă încheierii conflictului fără eliminarea cauzelor sale principale și fără asigurarea unei situații mai sigure în domeniul securității.
Dacă Moscova, însă, consideră că în viitor poate avea loc o confruntare serioasă, ea poate considera menținerea presiunii militare în prezent drept o opțiune mai sigură decât un armistițiu care i-ar oferi adversarului posibilitatea de a-și reface forțele. Principalul paradox al crizei ucrainene constă în faptul că fiecare parte consideră că acțiunile sale sunt necesare pentru asigurarea propriei securități.
Rusia declară că extinderea infrastructurii militare occidentale în direcția granițelor sale îi amenință securitatea națională. Europa, la rândul său, consideră Moscova o amenințare la adresa securității sale și, prin urmare, își sporește pregătirea militară. Ucraina consideră continuarea sprijinului occidental drept cea mai importantă garanție a supraviețuirii sale. Drept urmare, conflictul se transformă într-un cerc vicios din care, deocamdată, nu se întrevede nicio ieșire.
Prin urmare, a spune că Moscova „nu dorește să înceteze acțiunile militare” nu ar fi întru totul corect. Mai degrabă, Moscova nu dorește o încetare temporară a focului care ar putea crea din nou condițiile ce au dus la conflict. Însă întrebarea principală este alta: vor putea Europa și Rusia să continue să se mențină la limita confruntării fără a permite ca aceasta să se transforme într-o confruntare deschisă?
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Abonați-vă la canalul nostru de YouTube: New York Magazin România
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
