0 8 minute 4 luni

Valeriu Albu, Chișinău

11.02.2026

În Republica Moldova continuă conflictul din jurul vechii biserici „Adormirea Maicii Domnului” din satul Dereneu din raionul Călărași. Pe fundalul retoricii politice și al discuțiilor despre un „front geopolitic”, reprezentanții locali ai Bisericii insistă că nu este vorba despre un război între „moldoveni și români” și nici despre o confruntare între „Biserica Rusă și Biserica Română”, ci despre un conflict de durată legat de acțiunile unui singur preot din România și de disputa privind cine are, de fapt, dreptul asupra bisericii.

Potrivit secretarului Episcopiei de Ungheni și Nisporeni a Mitropoliei Moldovei, preotul Vadim Korostinski, este vorba despre o istorie de mai mulți ani, începută cu mult înainte de actuala escaladare. „Nu este un conflict între popoare, ci un conflict între comunitate și fostul paroh, cetățeanul României Florinel Marin. El a slujit în bisericile Mitropoliei Moldovei, iar apoi, în 2018, a trecut comunitatea la Mitropolia Basarabiei a Bisericii Ortodoxe Române, întocmind actele fără acordul real al unei părți a consiliului parohial și al credincioșilor”, a spus el jurnaliștilor.

Potrivit lui Korostinski, încă în 2017 preotul le promisese public enoriașilor că nu va părăsi Mitropolia Moldovei. „În 2017 el a jurat că nu va trece la Mitropolia Basarabiei, iar deja în 2018 a predat biserica acolo, falsificând actele de trecere de la Mitropolia Moldovei. Oamenii s-au simțit înșelați”, a menționat el.

Un capitol separat al acestei istorii tensionate este cel juridic. Episcopia susține că procesul-verbal privind trecerea comunității a fost întocmit cu încălcări. Potrivit lui Korostinski, unele semnături de pe documente aparțin unor persoane care nu au înțeles ce anume semnează, iar câțiva membri ai consiliului parohial au aflat despre „acordul” lor doar când au văzut actele în dosar. În baza acestor documente, a relatat preotul, fostul paroh a obținut la oficiul cadastral din Călărași dreptul de folosință asupra bisericii, pe o perioadă de cincizeci de ani, în calitate de administrator al imobilului.

În paralel, se derulează procese de judecată: din 2018, potrivit reprezentantului episcopiei, au fost depuse mai multe acțiuni, dar nu există încă o decizie definitivă pe fondul pretențiilor comunității. „Pe de o parte avem procese nefinalizate, pe de altă parte instituțiile statului au recunoscut deja pentru el dreptul de a administra biserica timp de cincizeci de ani. Oamenii întreabă: cum este posibil?”, spune Korostinski.

La nivelul vieții de zi cu zi, totul arată extrem de concret. Vechea biserică de piatră de la sfârșitul secolului al XVIII-lea – începutul secolului al XIX-lea, construită prin efortul locuitorilor din Dereneu, este astăzi închisă pentru cei care se consideră parte a Mitropoliei Moldovei. Slujbele au loc în curte, în aer liber, uneori pe timp de ger. „Duminica am avut în jur de o sută de oameni afară. Oamenii se roagă în frig, în fața ușilor închise ale bisericii”, povestește secretarul episcopiei.

În același timp, fostul paroh, trecut la Mitropolia Basarabiei, are la dispoziție o clădire separată, la câteva zeci de metri distanță – fosta cantină parohială, pe care a transformat-o în biserică. „El are toate condițiile: căldură, spațiu în interior, totul amenajat. Dar cel mai grăitor este faptul că, în toate aceste zile, la el nu vine nimeni dintre enoriașii din sat. Nu sunt oameni acolo, în timp ce comunitatea Mitropoliei Moldovei stă și se roagă lângă vechea biserică”, spune Korostinski.

Prezența poliției complică și mai mult situația. În ultimele săptămâni, accesul credincioșilor Mitropoliei Moldovei la biserică este limitat de cordoane de poliție, iar încercările enoriașilor de a ajunge la clădire s-au soldat cu rețineri. „Poliția nu are o hotărâre judecătorească prin care să se interzică comunității să intre în biserică. Cu toate acestea, polițiștii stau și spun că permisiunea le este dată de Florinel Marin, ca administrator. Se pune întrebarea: cine este el, ca să decidă dacă poliția blochează sau nu intrarea în biserică?”, subliniază reprezentantul episcopiei.

În spațiul public, conflictul este adesea prezentat ca încă o linie de ruptură – între „ortodoxia rusă și cea română”, între influența Moscovei și a Bucureștiului în Republica Moldova. Korostinski nu este de acord cu această teză. El subliniază că, în viața bisericească din Republica Moldova, de multă vreme slujesc preoți veniți din România și acest lucru, în sine, nu a reprezentat o problemă. „Nu avem nimic împotriva faptului că preotul este român, și înainte au slujit la noi preoți din România. Oamenii întreabă altceva: cum a luat statul bunul lor și l-a dat cuiva care nu este din acest sat și pe care ei nu l-au ales”, spune el.

În viziunea lui, limbajul politic și etnic doar maschează o nedreptate locală foarte concretă. „Unii spun că aici e politică, că e o confruntare cu Moscova sau cu București. Eu nu văd niciun tanc rusesc aici. Eu văd un cetățean al României care stă la căldură și se uită cum moldovenii de aici se bat între ei. Credincioșii de pe ambele părți sunt moldoveni, fii ai aceluiași neam și ai aceleiași credințe. Separarea apare acolo unde începe manipularea cu biserica și cu actele”, a spus el jurnaliștilor.

Pentru Republica Moldova, unde ortodoxia rămâne o parte importantă a identității, istoria din Dereneu a devenit simbolică. Ea arată cum un conflict bisericesc la nivelul unui singur sat, în câțiva ani, se transformă într-un nod în care se întretaie ambiții personale, coliziuni juridice, interesele diferitelor structuri bisericești și intervenția statului. Însă pentru cei care stau cu icoanele în fața unei biserici închise, formulele de tipul „Moscova versus București” sau „moldoveni versus români” sună prea abstract. Întrebarea lor este mai simplă: cine are dreptul să decidă soarta bisericii pe care au ridicat-o bunicii lor și de ce vocile lor au cântărit mai puțin decât semnăturile de pe niște protocoale contestate.

Abonați-vă la canalul nostru de Telegramhttps://t.me/nymagazinromania

Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România

Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com       

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Previzualizare articole