Economia germană se destramă: criza ospitalității, dispariția locurilor de muncă și declinul industrial
Teodor Ionescu
24.10.2025
Economia Germană se afundă tot mai adânc. Cifrele din sectorul ospitalității vorbesc clar: lucrurile continuă un declin tot mai dificil de recuperat, transmite o analiză publicată de platforma ZeroHedge.
Statistisches Bundesamt (Destatis) a publicat cifre catastrofale pentru luna august pentru întreaga industrie ospitalității germane, adică atât pentru gastronomie, cât și pentru hoteluri: Chiar și în cea mai importantă lună de vacanță, restaurantele, hotelurile, firmele de catering și snack barurile au pierdut un volum real al cifrei de afaceri de 3,5% față de anul precedent. Nominal, a existat totuși un minus de 0,6% în bilanțul general. De asemenea, comparativ cu luna precedentă, iulie, sectorul ospitalității a pierdut o cifră de afaceri reală de 1,4%.
O evoluție atât de slabă, dintre toate momentele din lunile de vacanță cu volum mare de activitate, este o dovadă fatală că nimic nu pare să mai funcționeze ca pe roate în economia germană – exact acum ar fi trebuit să încasezi. Aici, anul până acum slab, cu un minus de aproximativ 4%, ar fi trebuit să ofere o mică licărire de speranță. Însă lunile de vară s-au transformat într-un dezastru.
Consumatorii suferă din cauza condițiilor-cadru politic, a prețurilor ridicate la energie, a inflației și a pieței muncii, care a intrat de mult în mare agitată.
Cei care aruncă o privire în sala motoarelor economiei germane vor găsi rapid cauzele acestei crize. Este expresia unui dezastru economic care rămâne insuficient descris în mass-media și politică. Nucleul industrial al economiei germane nu a putut rezista permanent undelor de șoc ale eco-reglementatorilor de la Bruxelles și atacurilor zdrobitoare ale ONG-urilor motivate de interese, cum ar fi DeutscheUmwelthilfe.
Și așa s-a întâmplat, așa cum a trebuit. Începând cu cel mai bun an al său, 2018, industria germană din toate sectoarele a pierdut un volum de producție de aproape 25% – un exod indescriptibil de firme în străinătate, nenumărate insolvențe: o lovitură decisivă economică, provocată de un uppercut autoprovocat.
Părți mari ale economiei atârnă de această fundație industrială ca de un cordon ombilical – odată ce este rupt, furnizorii de servicii, furnizorii, industria ospitalității, turismul se prăbușesc și ei. Aproximativ 1,3 milioane de locuri de muncă din sectorul privat au dispărut până în prezent.
Economia germană se află într-o adevărată lichidare de stoc – într-o spirală a dezindustrializării. Din iulie 2024 până în prezent, peste 270.000 de locuri de muncă au fost pierdute în industria prelucrătoare, industria metalurgică, electrică și siderurgică. În același timp, administrația publică a crescut cu aproape 50.000 de noi locuri de muncă în acest an.
O populație activă în scădere din sectorul privat trebuie să poarte povara unei armate tot mai mari de beneficiari de asistență socială și a administrației publice în expansiune grotescă. Acest lucru nu poate funcționa pe termen lung. Chiar și Merz ar trebui să poată înțelege acest lucru, care evident nu și-a folosit excursia în lumea directorilor de mic dejun BlackRock pentru a aprofunda studiul interrelațiilor economice
Acest dezechilibru flagrant – al unui aparat de stat în creștere pe de o parte și al unei economii private în scădere rapidă pe de altă parte – nicio economie din lume nu poate compensa. Mai ales nu în contextul în care economia germană pierde continuu din productivitate din 2018. Un dezastru autohton care acum ar trebui să fie inundat cu pachete de credit gigantice.
În total, nu este deloc surprinzător faptul că ieșitul la masă, călătoriile de vacanță, chiar și berea de seară au devenit un lux pentru mulți. Nu doar inflația, ci și prăbușirea structurală a ocupării forței de muncă și a puterii de cumpărare, împreună cu o povară fiscală zdrobitoare, îi împing pe oameni la abținere de la consum. Prețurile la energie rămân ridicate, clasa de mijloc suferă din cauza birocrației și a costurilor salariale auxiliare.
Anul catastrofal pentru industrie se reflectă și în activitatea de insolvență: După cum a raportat asociația industrială DEHOGABundesverband, numărul insolvențelor din sector a crescut cu aproximativ 27% până în vară. Măsurat față de anul precedent, se presupune că aproximativ 2.500 de afaceri din domeniul ospitalității vor ieși de pe piață în acest an.
Situația din industria ospitalității este și mai dramatică în comparație cu alte sectoare de criză: 52,7 falimente la 10.000 de afaceri – semnificativ mai multe decât în sectoarele construcțiilor sau transporturilor, de asemenea puternic reduse. Expresie a acestei mizerii este restricționarea ocupării forței de muncă, care persistă de mai bine de zece ani. Situația precară a personalului, remunerarea slabă – toate acestea reflectă criza din industrie.
Fundamental, Republica Federală se îndreaptă spre un an record în ceea ce privește insolvențele. Conform cifrelor de la Destatis, insolvențele companiilor din prima jumătate a anului au fost cu 12,2% peste cifra din anul precedent, insolvențele consumatorilor cu 7,5% mai mari. Aceasta înseamnă că probabil 25.000 de companii vor ieși din economia germană în anul curent. Daunele legate de insolvență vor depăși probabil pragul de 60 de miliarde de euro.
Și ce face politica? De la 1 ianuarie 2026, TVA-ul pentru alimentele servite în industria ospitalității va fi redus de la 19%, cât este în prezent, la 7%, ca în perioada pandemiei de coronavirus. Dar este previzibil ca industria, având în vedere creșterea costurilor cu energia și personalul, să folosească aceste marje pentru a-și stabiliza propria bază de capital. Pentru clienți va rămâne puțin.
GuidoZöllig, președintele asociației federale DEHOGA, a emis recent un avertisment clar cu privire la dispariția diversității gastronomice. Pentru el, reducerea TVA-ului este o măsură esențială pentru salvarea industriei. Cu numeroasele eșecuri ale restaurantelor și barurilor, Germania – orașele Germaniei – pierde din calitatea vieții. Germania sângerează economic și în structura sa urbană – și acesta este un aspect al peisajului urban general pe care politica ar trebui să îl discute deschis.
Totuși, o adevărată inversare a politicilor, sfârșitul reglementărilor, al poverii fiscale mari, al haosului migrației sau al reglementărilor climatice grotești – toate acestea influențând comportamentul consumatorilor – nu se întrevede deocamdată. Politica nu arată nicio dorință de a schimba cursul.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
