Dosarele declasificate ale asasinării lui JFK expun operațiunile CIA secrete de la Vatican până în America Latină
Bogdan Alexandru Duca, analist politic
26.03.2025
Dosarele cazului Kennedy, odată desecretizate, au pus capăt multor teorii ale conspirației, dar au oferit un material neprețuit istoricilor și celor curioși să înțeleagă epoca războiului rece, spune un articol din The New York Times.
În iunie 1973, un agent C.I.A. a scris o notă la solicitarea lui William E. Colby, directorul agenției, în care enumeră diferite moduri prin agenția americană a comis abuzuri grave. Cele șapte pagini ale notei descriu practic spargeri la consulatul francez din Washington, atacuri paramilitare planificate asupra instalațiilor nucleare chineze și injecții cu un „agent contaminant” în zahăr cubanez destinat pieței sovietice.
Aceste 7 pagini sunt doar un mic paragraf din cele 77 de mii de pagini desecretizate la solicitarea președintelui Trump, ca făcând parte din dosarul legat de asasinarea președintelui J.F. Kennedy.
Toate documentele guvernamentale legate de asasinat și diverse investigații au fost adunate într-un singur loc și eliberate în termen de 25 de ani, cu unele excepții. Însă abia după 62 de ani a sosit desecretizarea.
Tulsi Gabbard, directorul comunității serviciilor de informații naționale, a declarat săptămâna aceasta că doar câteva documente, care au rămas sub sigiliul instanței din cauza regulilor marelui juriu, sunt încă secrete. Guvernul federal lucrează însă pentru ca și aceste documente să fie desigilate.
Pasajele neredactate din noile documente au relevat modul în care a acționat C.I.A., cum se interceptau telefoane în Mexico City în 1962. Deși acest lucru poate fi interesant într-un fel de film de spionaj din Războiul Rece, nu are nicio legătură cu faptul că agențiile de spionaj americane pot asculta un apel telefonic efectuat cu o aplicație criptată pe un telefon mobil modern.
Dar pentru istorici, „sursele și metodele” atent supravegheate ale agenției sunt importante pentru a completa imaginea istorică completă.
Fredrik Logevall, un istoric de la Harvard care lucrează la o biografie în mai multe volume a lui Kennedy, a spus că a fost remarcabil să vedem o versiune completă a unui memoriu din 1961 neredactat de Arthur Schlesinger Jr., un consilier al lui Kennedy, scrisă la scurt timp după fiasco-ul debarcării din Golful Porcilor, avertizând asupra puterii în creștere a C.I.A. și făcând apel la reorganizarea acesteia.
Noile pasaje vizibile au relevat, printre altele, că aproape jumătate dintre ofițerii politici din ambasadele americane din întreaga lume lucrau pentru C.I.A.
A mai fost desecretizat, de asemenea, un memoriu de 41 de pagini, acum neredactat, de la întâlnirile dintre 1962 și 1963 ale Comitetului consultativ pentru informații externe al președintelui, care a inclus multe detalii noi sugestive, inclusiv unele legate de supravegherea eforturilor Chinei de a dezvolta o bombe nucleare.
De asemenea, a fost desecretizat și un raport din 1967 al inspectorului general al C.I.A. cu privire la asasinarea în 1961 a dictatorului dominican Rafael Trujillo, care arată acum numele tuturor C.I.A. agenții implicați în complot.
„Aceste relații sunt secrete dintr-un motiv”, a spus Nicholas Dujmovic, un pensionar C.I.A. istoric. „Dacă oamenii nu doresc ca alții să știe că au cooperat cu C.I.A., indiferent de motiv, avem obligația morală de a păstra aceste relații secrete, pentru că asta a fost acordul.”
Arturo Jimenez-Bacardi, istoric la Universitatea din Florida de Sud și cercetător pentru Arhiva Securității Naționale, a declarat că documentele dezvăluie și eforturi americane de a interveni în alegerile din Finlanda, Peru și Somalia. Au apărut și informații despre implicarea C.I.A în lovituri de stat eșuate și de succes în diferite țări, inclusiv Brazilia, Haiti și ceea ce este acum Guyana.
Nota descrie, de asemenea, un „proiect de mare succes” care vizează „ținte rurale și țărănești”, condus de un preot catolic care a creat o rețea extinsă de grupuri de tineri, uniuni de credit, cooperative agricole și centre de studiu – probabil, a spus dr. Jimenez-Bacardi, pentru a se asigura că oamenii „nu merg pe calea sovietică”.
Casa Albă a declarat joi că toate documentele clasificate rămase în colecția sunt acum deschise pentru cercetarea Arhivele Naționale, cu pagini suplimentare care urmează să fie digitalizate și postate online „în zilele următoare”.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
