0 8 minute 4 săptămâni

Bogdan Alexandru Ducă, analist politic

21.04.2025

Al doilea mandat al președintelui Trump a adus „schimbări istorice” în UE, deoarece integrarea mai profundă a politicii comune de apărare a blocului pe care o vedem în prezent ar fi fost „de neconceput” fără evoluțiile geopolitice din ultimele luni, a declarat președintele Comisiei UE, Ursula von der Leyen, într-un interviu recent acordat Die Zeit german, publicat marți, 15 aprilie.

Într-adevăr, ceea ce se întâmplă astăzi în UE se încadrează bine în modelul stabilit în ultimele două decenii: ciclul mereu repetat de crize și centralizare, promovând obiectivul final al „uniunii tot mai strânse” a Europei, așa cum este prevăzut la articolul 1 din TUE, comentează însă ironic The European Conservative.

În consecință, von der Leyen nu s-a sfiit să înfățișeze acest proces ca fiind cel mai mare aspect „pozitiv” al războiului din Ucraina și schimbarea de politică externă mai pragmatică și tranzacțională de la Washington. În timp ce politicile externe și de apărare erau odinioară competențe exclusiv ale statelor membre, astăzi capitalele își predau din ce în ce mai mult agendele lor Bruxelles-ului chiar și în aceste domenii care sunt esențiale pentru urmărirea intereselor naționale unice.

Șefa Comisiei UE nu a avut nici o tresărire când a subliniat că planul ReArm Europe de 800 de miliarde de euro alimentat de datorii comune sau integrarea industrială mai profundă pentru a stimula competitivitatea „ar fi fost de neconceput cu doar câțiva ani în urmă”. Acum sunt considerate de la sine înțelese, totul datorită crizelor geopolitice în curs:

Pregătirea tuturor celor 27 de state membre de a consolida industria noastră comună de apărare ar fi fost de neconceput fără evoluțiile din ultimele săptămâni și luni. Același lucru este valabil și pentru economie. Toată lumea vrea să imite planul nostru comun pentru o mai mare competitivitate, pentru că toată lumea a înțeles: trebuie să fim fermi în lumea globalizată de astăzi.

Desigur, ceea ce ea a omis este că nu există aproape nicio înțelegere între statele membre cu privire la specificul datoriei comune, mulți îngrijorându-se de consecințele financiare pe termen lung ale unei „uniuni a datoriilor”. Dar dacă ReArm Europe ar fi finanțat prin obligațiuni UE emise la nivel central sau „doar” prin datoria națională susținută de UE, direcția politică presupune este mai mult control financiar de la Bruxelles: dependenta.

„Momentul hamiltonian” al Europei – o integrare politică mai profundă făcută „necesară” prin datoria comună – a fost privit aproape ca o teorie a conspirației în urmă cu câțiva ani, suveraniştii avertizând asupra spiralei centralizării odată ce aceasta începe, dar acum este prezentat drept soluția chiar și de către mass-media mainstream cea mai prietenoasă cu UE.

Ceea ce este și mai frapant în ceea ce privește viteza acestui proces este că von der Leyen și alții din elita UE devin din ce în ce mai deschiși cu privire la agenda lor federală. În timp ce încă evită o întrebare cu privire la propunerile de modificare a tratatului de centralizare aflate pe masă – inclusiv pierderea dreptului de veto al statelor membre – șeful Comisiei a optat în schimb pentru un apel deliberat vag pentru „o altă UE nouă”, ceea ce înseamnă în esență același lucru.

Destul de clar, „Regina Ursula” crede că în vremuri dificile, europenii caută soluții la Bruxelles și nu guvernele lor. Adevărat sau nu, aceasta a fost cu siguranță narațiunea cel puțin de la sfârșitul anilor 2000, și mai ales de când „Regina Ursula” a preluat conducerea în 2019. Și Comisia UE a reușit să profite de această narațiune cu mare succes.

Și von der Leyen are dreptate că Bruxellesul nu trebuie neapărat să schimbe niciun tratat și poate extinde în mod constant și exponențial competențele UE prin ceea ce se numește adesea „integrare prin furt” sau „integrare ascunsă”. 

Potrivit lui Thomas Fazi, publicist britanic și autorul cărții The Battle for Europe: How an Elite Hijacked a Continent – ​​and How We Can Take It Back (2014), „lovitura tăcută” a UE prin integrarea supranațională ascunsă este „rădăcina practic a tuturor problemelor cu care ne confruntăm acum în Europa”. Într-un raport publicat de MCC Bruxelles anul trecut, Fazi a identificat trei „momente esențiale de teamă publică” care au permis Comisiei Europene să facă pași suplimentari pentru a deveni un stat supranațional.

Criza zonei euro dintre 2009 și mijlocul anilor 2010 a deschis ușa pentru ca UE să devină pentru prima dată o entitate suverană, cu capacitatea de a impune reguli bugetare. Criza COVID a fost folosită pentru a obișnui statele membre cu ideea strict de „o singură dată” de împrumut în comun, precum și pentru a introduce mecanismul de condiționalitate a statului de drept care poate fi folosit ca instrument de șantaj ideologic prin reținerea de fonduri – ambele urmează să devină caracteristici permanente ale UE în curând.

În cele din urmă, războiul din Ucraina i-a permis lui von der Leyen să se stabilească ca șef al politicii externe a blocului, peste noapte, luând decizii asupra șefilor de guvern cu privire la sancțiuni și livrări de arme, ascunzându-se în spatele unui „consens” creat artificial pe care îl prezintă statelor membre, în numele urgenței, înainte de a putea apărea unul autentic.

Astăzi vedem a doua fază a acestui lucru, deoarece războiul din Ucraina, combinat cu președinția lui Trump, este folosit pentru a justifica preluarea ireversibilă a puterii, care duce rapid la „momentul hamiltonian” – eventuala naștere a unei Europe federale. Observația lui Fazi despre „gestionarea crizelor” din trecutul UE va deveni, fără îndoială, din nou adevărată, pe măsură ce „soluțiile de urgență devin noul status quo instituțional”.

Toate acestea, inclusiv faptul că von der Leyen conduce personal aceste schimbări – văzându-se ca fiind încredințată o misiune civilizațională de a „ghida” Europa către iluminare – rezultă în mod clar din limbajul pe care îl folosește în interviul Zeit. 

Abonați-vă la canalul nostru de Telegramhttps://t.me/nymagazinromania

Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România

Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Previzualizare articole