UnHerd: șomajul în rândul tinerilor britanici atinge cel mai mare nivel din ultimii zece ani
Bogdan Alexandru Duca, analist politic
19.11.2024
Tinerii nu mai sunt interesați de muncă. Nu este doar o lozincă rostită de bătrâni, ci o realitate tot mai vizibilă social în Statele Unite dar și în alte țări dezvoltate economic.
Un articol postat de publicația UnHerd încearcă să găsească răspunsul la această întrebare: de ce tinerii nu mai vor să muncească? Și începe prin a atrage atenția că dezinteresul față de muncă este unul tot mai puternic și aproape filosofic.
Un clip viral de pe Tik Tok analiza întrebarea ”care este jobul tău ideal?”. Răspunsul devenit viral era acela că nu există un ideal când vine vorba de loc de muncă. Clipul, foarte popular la vremea lui, era expresia „vocală” a unui fenomen tot mai puternic în societatea americană, dar și în cele europene: ”demisiile tăcute”.
Oamenii preferă formule simple de a trăi fără să muncească, idealurilor capitaliste de a munci pentru a fi mai bogați și mai prosperi. Iar explicația o dă chiar un comentator al articolului in UnHerd.
”Dacă munca nu mai conduce la creștere economică personală pe termen lung (a putea cumpăra o casă, a fi confortabil financiar, etc.), de ce ar mai trebui să muncesc?
Dacă autoritățile pur și simplu preferă să aducă muncitori din alte țări decât să crească salariile, atunci e clar că jocul e gândit împotriva celor tineri, deci de ce ar trebui să mă chinui să îl joc?”
Astfel, în SUA, numărul tinerilor care nu lucrează a crescut în SUA la 1.2 milioane, din care aproape 800 de mii au renunțat nu doar să muncească, ci să studieze. Cifra a cunoscut o creștere de 48% în doar ultimii 2 ani. Iar situația se repetă în tot mai multe state.
Cauzele identificate sunt mai multe- inclusiv o veritabilă pandemie de boli psihice. Însă principala cauză pare să rămână faptul că tot mai multe domenii de pe piața muncii nu mai sunt motivante economic. Pur și simplu, e mai comod să nu lucrezi și să beneficiezi de sistemul social plus grija părinților, decât să te încadrezi în piața muncii pentru un salariu nesatisfăcător, care oricum nu îți oferă niciun orizont de viitor.
Ca întotdeauna, criza sănătății mintale a tinerilor pare să fie cel puțin parțial de vină. Conform cercetării Prince’s Trust, unul din cinci tineri a lipsit de la școală sau de la serviciu în ultimul an din cauza sănătății mintale, în timp ce 32% dintre tinerii inactivi din punct de vedere economic au declarat că nu au putut aplica pentru locuri de muncă din această cauză. Marea Britanie este, de asemenea, o țară aberantă la nivel internațional în ceea ce privește numărul de persoane aflate în concediu medical, care a crescut cu 27 % de la pandemia Covid-19. În mod interesant, studenții universitari sunt acum unul dintre cei mai mari contribuitori: în 2021-22, peste 63 000 de absolvenți au trecut direct de la studii la îmbolnăvirea pe termen lung, în creștere de la aproximativ 37 000 în 2019-20.
De ce sunt tinerii din zilele noastre atât de definiți de anxietate mai degrabă decât de ambiție? Răspunsul este, în mod inevitabil, multifațetat: educația protejată, perturbarea pandemică, așteptările exagerate din partea social media, lipsa de aspirații deoarece toate vechile recompense ale muncii asidue – cum ar fi cumpărarea unei case – par iremediabil inaccesibile. Munca este adesea dificilă, mai ales la început: ore lungi, navete lungi, zile lungi de scris scrisori de intenție și cereri de angajare. Pentru prea mulți, salariile stagnante, criza costului vieții și o povară fiscală record au făcut ca toate acestea să pară și mai neatractive, dar și de-a dreptul copleșitoare.
Cât de mult este de vină declinul ocupării forței de muncă în rândul adolescenților? Numărul adolescenților cu locuri de muncă cu jumătate de normă s-a înjumătățit de la generația părinților lor și, astfel, în loc să aibă grijă de copii, să plimbe câinii, să grădinărească sau să se ocupe de hârtii, aceștia își petrec timpul liber în casă, legați de telefoane. Prin urmare, marea majoritate ratează oportunitatea de a dobândi independență financiară, o etică a muncii, încredere, rețele sociale, dar și, cel mai important, un sens al scopului.
Pentru mulți, expunerea mai timpurie la lumea muncii – și la lumea reală în general, mai degrabă decât la cea virtuală – ar putea contribui la atenuarea unora dintre anxietățile lor. De asemenea, le-ar putea reorienta așteptările care au fost atât de deformate de consumul ostentativ afișat pe Instagram. Acest lucru, precum și o perspectivă economică mai pozitivă pentru tineri – în care ești recompensat în mod echitabil pentru că muncești din greu – ar putea face dintr-un loc de muncă ceva în care să merite să crezi din nou.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
