Modelul de asistență socială al Germaniei a ajuns la capătul drumului
Daniel George
29.08.2025
Cancelarul Merz a recunoscut că Germania nu mai poate susține statul său social expansiv. Este o capitulare fiscală în fața realității economice pe care alte națiuni ar putea fi în curând obligate să o reproducă, scrie Sven R. Larson în The European Conservative.
Sven R Larson, doctor în filosofie, a lucrat ca economist pentru grupuri de experți și în calitate de consilier pentru campanii politice. Este autorul mai multor lucrări academice și cărți. Scrierile sale au ca tematică statul bunăstării, modul în care acesta provoacă stagnare economică și reformele necesare pentru a reduce impactul negativ al guvernanței macro.
Se pare că natura senzațională a anunțului lui Merz nu a avut ecou în mintea poporului german, darămite în mass-media. De fapt, relatările despre această știre importantă au fost extrem de rare. Există câteva excepții notabile, printre care europeanconservative.com. The Daily Telegraph, o publicație de știri în limba engleză, apublicat un articol protejat prin paywall. De asemenea, Sputnik International și RussiaToday au articole despre anunțul lui Merz.
În partea de vest a Europei, știrile sunt puține și rare. Cu toate acestea, Deutsche Welle relatează: „Statul bunăstării pe care îl avem astăzi nu mai poate fi finanțat cu ceea ce producem în economie”, a declarat Merz în orașul Osnabrück. Partenerii de coaliție conveniseră deja asupra reformării sistemului de asigurări sociale, care acoperă asigurările de sănătate, pensiile și indemnizațiile de șomaj, din cauza creșterii costurilor și a deficitului din bugetul federal.
Guvernul german a recunoscut în sfârșit că statul bunăstării este o povară structurală pentru economia germană și că este nesustenabil din punct de vedere fiscal, drenând continuu sectorul contribuabil, indiferent de reformele pe care guvernul le-a încercat pentru a opri sângerarea fiscală.
Adevărul crud este că Merz a capitulat fiscal în fața statului bunăstării. Sperăm că va trage concluziile corecte din capitularea sa, deși mai degrabă va adopta abordarea convenabilă și va da vina pe evenimentele actuale. Exact asta face în anunțul publicat pe rețeaua X, indicând „îmbătrânirea demografică, imigrația ridicată și obligațiile tot mai mari legate de datorii”.
Acești factori sunt superficiali în comparație cu cauza principală a capitulării fiscale a Berlinului. Adevărul este că statul bunăstării german era sortit eșecului încă de la început. Cauza principală este mult mai mare și mult mai gravă decât ceea ce pare să conștientizeze mass-media.
Din cele 2 trilioane de euro cheltuite de guvernul german în 2023, două treimi au fost alocate statului social (protecție socială, educație, sănătate). Această pondere, puțin mai mare decât media UE, a rămas în mare parte neschimbată de la mijlocul anilor 1990. Iată o dovadă a priorității ridicate pe care guvernele germane au acordat-ostatului social de-a lungul unei perioade lungi de timp.
Statul social german funcționează exact așa cum a fost conceput: coeficientul Gini, care măsoară diferențele de venit dintr-o economie, este cu 17% mai mic după ce programele statului social și-au croit drum prin economie. Cu alte cuvinte, germanii sunt cu 17% „mai egali” în ceea ce privește venitul disponibil.
Acesta este un impact considerabil. Este, de asemenea, cauza principală a anunțului cancelarului Merz că Germania nu își mai poate permite această redistribuire masivă. În câteva cuvinte: socialismul democratic din Germania este pe cale să ajungă într-un impas.
Marea întrebare este ce vor face germanii în schimb. Vom avea o mulțime de motive să revenim la această întrebare. Între timp, e de așteptat ca alte guverne din alte țări europene să urmeze exemplul și să pună capăt eforturilor lor de decenii de a pune socialismul democratic în practică. Acest lucru deschide o gamă largă de oportunități pentru viitor, de la încercări dezastruoase de a salva ceea ce este irecuperabil – până la experimente curajoase în direcția social conservatoare pe care Ungaria a decis să o urmeze acum un deceniu și jumătate.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
