Decid maghiarii din Transilvania rezultatul final al alegerilor din Ungaria?
Daniel George
12.03.2026
De ce maghiarii din Transilvania nu decid rezultatul alegerilor din Ungaria – iată tema unei analize pe care Richard J. Schenk și Alina Alupoaei au publicat-o în The European Conservative.
Richard J. Schenk este politolog și cercetător la MCC Bruxelles, unde lucrează în domeniul integrității electorale și al proiectului Observatorului de Interferență a Democrației. Alina Alupoaei este strateg de marketing și comunicare politică cu peste 15 ani de experiență în comunicare strategică și consultanță politică în România și Uniunea Europeană.
În dezbaterile politice din jurul alegerilor din Ungaria, un argument apare cu o regularitate remarcabilă: acela că diaspora maghiară, în special minoritatea maghiară din România, joacă un rol decisiv în menținerea lui Viktor Orbán la putere în Ungaria. Afirmația a devenit o temă recurentă în comentariile din întreaga Europă, unde cei aproximativ 1 milion de etnici maghiari care trăiesc în Transilvania sunt uneori descriși ca un bloc electoral extern decisiv.
Această narațiune apare frecvent în analizele internaționale ale politicilor diasporei Ungariei. Un studiu din 2024 realizat de Judit Molnár privind implicarea diasporei de către Centrul European pentru Studii Populiste, o instituție puternic susținută de finanțarea UE prin programele Horizon și Creative Europe, descrie modul în care guvernul maghiar a cultivat legături cu comunitățile etnice maghiare din străinătate.
Astfel de analize subliniază adesea modul în care politicile diasporei pot consolida legăturile politice dintre guverne și comunitățile etnice din străinătate. Totuși, în dezbaterile politice europene și românești, argumentul merge mai departe: că voturile maghiarilor din Transilvania înșiși modelează decisiv rezultatele electorale ale Ungariei în favoarea lui Viktor Orbán.
Subiectul a reapărut înaintea alegerilor maghiare din aprilie, când Kelemen Hunor, liderul Alianței Democrate a Maghiarilor din România (RMDSZ/UDMR), și-a declarat public sprijinul pentru Viktor Orbán. Hunor a declarat că îl va sprijini pe prim-ministrul maghiar la votul care urmează, consolidând alinierea politică de lungă durată dintre RMDSZ/UDMR și partidul de guvernământ Fidesz.
O analiză mai atentă a sistemului electoral din Ungaria și a dovezilor empirice din alegerile recente sugerează însă că realitatea politică este mult mai prozaică: doar o mică parte din locurile parlamentare au fost afectate de voturile diasporei.
Mitul electoral preferat al Bucureștiului
Ideea că maghiarii din Transilvania decid alegerile din Ungaria a devenit un motiv recurent în discuțiile politice românești. Subiectul reapare de obicei în timpul ciclurilor electorale, când comentatorii și politicienii pun la îndoială rolul alegătorilor din diaspora în sistemul politic al Ungariei.
Argumentul are adesea o încărcătură politică mai largă. Pentru critici, votul din diaspora este prezentat ca parte a strategiei guvernului maghiar de a consolida influența politică în Bazinul Carpatic. Extinderea cetățeniei maghiare la etnicii maghiari din străinătate la începutul anilor 2010 este frecvent citată ca dovadă a ambițiilor transfrontaliere ale lui Orbán. Cu toate acestea, dezbaterea românească tinde să se concentreze pe simbolism mai degrabă decât pe realitățile instituționale.
Așa cum a susținut Alina Mungiu-Pippidi în comentariile românești pe această temă, narațiunea politică exagerează adesea greutatea electorală a alegătorilor din diaspora, trecând cu vederea caracteristicile structurale ale sistemului electoral al Ungariei. Percepția că minoritățile maghiare din străinătate decid alegerile la Budapesta reflectă anxietățile politice din regiune, dar nu neapărat mecanica sistemului de vot în sine. Înțelegerea acestei distincții necesită examinarea modului în care funcționează de fapt sistemul electoral al Ungariei.
Cum funcționează sistemul electoral al Ungariei
Ungaria își alege parlamentul printr-un sistem electoral mixt care combină elemente majoritare și proporționale. Adunarea Națională este formată din 199 de membri.
106 locuri sunt alese în circumscripțiile uninominale din Ungaria, într-un singur tur, fără tururi de scrutin.
93 de locuri sunt alocate prin liste naționale de partid pentru partidele care au primit mai mult de 5% din voturile pe liste.
Această structură acordă deja greutatea decisivă a alegerilor maghiare competițiilor interne pe circumscripții. Dar sistemul conține o altă caracteristică importantă care există doar în Ungaria: un mecanism de compensare cunoscut sub numele de töredékszavazat, sau „voturi fracționare”. În cadrul acestui mecanism, voturile exprimate pentru candidații pierzători din circumscripțiile individuale sunt transferate pe lista națională a partidului lor. În plus, voturile excedentare ale candidaților câștigători – adică diferența dintre totalul voturilor câștigătorului și cel al candidatului clasat pe locul doi – sunt, de asemenea, transferate parțial pe lista partidului.
Rezultatul este că totalurile listelor de partid nu se bazează exclusiv pe buletinele de vot directe pe liste. Acestea includ, de asemenea, un fond mare de voturi compensatorii generate de cursele electorale din circumscripțiile electorale din Ungaria propriu-zisă. Acest detaliu este crucial atunci când se evaluează impactul votului din diaspora.
Ce pot face de fapt alegătorii din diaspora
Cetățenii maghiari care locuiesc în străinătate fără o adresă permanentă în Ungaria, cum ar fi majoritatea etnicilor maghiari care dețin un pașaport maghiar în România, participă la alegeri în baza unui sistem de vot limitat: pot vota doar pentru listele de partid și nu au dreptul de vot într-o circumscripție electorală din Ungaria.
Această restricție este semnificativă. În mod implicit, ponderea votului lor este mai mică de jumătate din cea a unui rezident al Ungariei, deoarece mai mult de jumătate din locurile parlamentare ale Ungariei sunt decise în cursele electorale din circumscripții electorale, iar alegătorii din diaspora sunt excluși din partea sistemului electoral care, de obicei, determină în mod decisiv majoritățile parlamentare.
Mai mult, voturile diasporei reprezintă doar o mică parte din electoratul general. La alegerile parlamentare din 2022, voturile externe au reprezentat aproximativ 3% din totalul buletinelor de vot pe listele de partid. Și pentru că listele de partid includ și voturi compensatorii generate de cursele electorale interne, ponderea efectivă a voturilor diasporei în formula finală de alocare este și mai mică.
Rezultatul alegerilor este decis în țară, nu în străinătate
Dezbaterile politice prosperă adesea pe baza unor narațiuni convenabile. Afirmația că alegătorii din afara granițelor Ungariei determină rezultatul alegerilor servește exact acestui scop.
Prin prezentarea votului diasporei ca fiind decisiv, criticii fac mai mult decât să interpreteze greșit cifrele; ei caută sistematic să discrediteze legitimitatea sistemului electoral al Ungariei.
Cu toate acestea, datele arată că doar două dintre cele 199 de mandate sunt afectate de buletinele de vot ale diasporei, în timp ce majoritățile parlamentare sunt decise în mod covârșitor în propriile circumscripții electorale ale Ungariei. În acest sens, persistența acestei narațiuni spune mai puțin despre matematica electorală decât despre strategia politică. Este o linie de argument folosită aproape exclusiv împotriva lui Viktor Orbán; dacă o figură a opoziției, cum ar fi Péter Magyar, ar câștiga alegerile în baza acelorași reguli, este dificil de imaginat pe cineva susținând că maghiarii din Transilvania au „decis” alegerea democratică a Ungariei.
Mitul dăinuie nu pentru că explică alegerile din Ungaria, ci pentru că pare să servească unui scop politic. Cui bono?, se întreabă autorii analizei.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
