O criză a datoriilor în Franța ar afecta grav zona euro
Daniel George
04.10.2024
Oricine caută o parodie a politicii fiscale nu trebuie să caute mai departe decât Franța. Guvernul francez a încălcat regulile fiscale ale UE de mai bine de 20 de ani – evident fără a suferi nicio pedeapsă din partea Bruxelles-ului – iar conducerea politică a țării ia atitudinea care este cea mai potrivită într-un film de Jacques Tati, scrie Sven R. Larson în The European Conservative. El estimează că datoria Franței va atinge 120% din PIB la sfârșitul anului, ceea ce ar afecta grav zona euro.
Sven R Larson, Ph.D., este analist economic. A lucrat ca economist personal pentru grupuri de reflecție și în calitate de consilier pentru campanii politice. Este autorul mai multor lucrări și cărți academice. Scrierile sale se concentrează asupra statului bunăstării, a modului în care acesta provoacă stagnarea economică și a reformelor necesare pentru a reduce impactul negativ al marii guvernări.
Franța a fost supusă unei proceduri oficiale pentru încălcarea regulilor bugetare ale Uniunii Europene înainte ca Michel Barnier să fie ales șef al guvernului la începutul acestei luni. La rândul său, Banca Franței a avertizat că o revenire anticipată la regulile privind deficitul UE până în 2027 a fost o măsură „nerealistă”, scria France24, în urmă cu două săptămâni.
În aceste condiții, și cu un deficit consolidat în sectorul public estimat la 6% anul viitor, ce are de spus prim-ministrul? „Descoper că situația bugetară a țării este foarte gravă. Această situație necesită mai mult decât simple declarații frumoase. Este nevoie de acțiuni responsabile”, spunea Barnier.
Este liniștitor să auzim că dl Barnier „descoperă” o realitate fiscală care era vizibilă în statisticile finanțelor publice cel puțin din 2002: în ciuda unora dintre cele mai mari taxe din lume, guvernul francez folosește din ce în ce mai mulți bani împrumutați pentru a putea să-și plătească facturile. Poate după alte câteva luni, Barnier va reuși să „descopere” că situația fiscală a țării sale pune în pericol însuși viitorul zonei euro.
Undeva pe parcurs, Barnier a descoperit și un nou ministru de Finanțe: Antoine Armand. Contribuind la atitudinea de discuție fără acțiune, care este endemică în politica franceză, RFI.fr scria pe 21 septembrie că ministrul de finanțe Armand este „promițător”. Și că va colabora cu toate părțile implicate în economie, inclusiv cu sindicatele și organizațiile patronale, într-un efort de a reduce cheltuielile excesive ale guvernului. „În afară de unul sau doi ani de criză unici din ultimii 50 de ani, avem unul dintre cele mai grave deficite din istoria noastră”, afirma Antoine Armand.
Între timp, premierul Barnier făcea o altă descoperire. El a anunțat creșteri „țintite” ale impozitelor pentru „oameni bogați sau unele companii mari”, ca parte a unui plan de îmbunătățire a finanțelor. La o săptămână după ce declarase categoric că nu va majora niciun fel de taxe Această răzgândire nu va contribui la creșterea încrederii în guvern. Când un prim-ministru relativ proaspăt abordează situația fiscală profund presantă a țării sale cu atitudinea lipsită de griji a unui flip-flopper, investitorii au motive întemeiate să se întrebe dacă Franța este cu adevărat un debitor credibil.
Poporul francez s-a obișnuit să obțină o mulțime de avantaje de la guvern fără a fi nevoit să plătească prețul întreg pentru ele. Pentru o scurtă perioadă de timp, Produsul Intern Brut (PIB) este mai mare decât datoria guvernamentală. Dar cu astfel de decizii și de „răzgândiri” e greu de crezut că această situație se va menține multă vreme. Ne așteptăm ca raportul datorie/PIB să ajungă la 120% înainte de sfârșitul anului 2024.
Dacă o criză a datoriilor lovește Franța, consecințele pentru zona euro vor fi mult mai grave decât în timpul crizei fiscale din Grecia. Și totuși, dincolo de o scrisoare oficială de „procedură de deficit excesiv” adresată guvernului francez, mințile luminate din Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană BCE au arătat un interes îngrijorător de slab față de modul în care Franța își gestionează finanțele publice.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
