Daniel George
14.10.2024
La o dezbatere recentă, un alegător german a făcut câteva critici ascuțite la adresa cancelarului Olaf Scholz: Guvernul german nu poate guverna, iar miniștrii săi se ceartă ca niște copii, a spus alegătorul.
În loc să îl contrazică, Scholz i-a aprobat punctul de vedere. „Adevărul este că ai dreptate”, a spus Scholz, citat de The Wall Street Journal.
Schimbul de replici a declanșat puține controverse în cea mai mare economie a Europei, considerată cândva un model de bună guvernare. Acum este aproape de la sine înțeles că politicienii reușesc să se pună de acord cu foarte puține aspecte și pot implementa și mai puține măsuri. Rezultatele recente ale partidului Alternativa pentru Germania (AfD), în alegerile de stat, au aplicat o nouă lovitură lovitură guvernului lui Scholz.
Franța, care de zeci de ani a fost motorul Uniunii Europene alături de Germania, s-a trezit într-o stare similară de paralizie politică, după ce alegerile din iunie au lăsat Parlamentul împărțit între o multitudine de partide.
Președintele Emmanuel Macron a format un guvern de centru-dreapta, chiar dacă o coaliție de partide de stânga a câștigat cele mai multe locuri în Adunarea Națională. Această mișcare face guvernul său vulnerabil la provocările partidului condus de Marine Le Pen. Dacă Rassemblement National decide să susțină un vot de cenzură împotriva guvernului sau refuză să susțină bugetul, lucrurile devin foarte complicate.
Fragmentarea și polarizarea politică au legat mâna liderilor politici, care pot guverna doar în coaliții între partide de stânga și de dreapta, coaliții greu de administrat. Guvernele nu reușesc să găsească un teren comun nici în probleme de bază, cu atât mai puțin în problemele mai acute, cum ar fi gestionarea unui număr tot mai mare de imigranți, războiul din Ucraina sau economiile în stagnare.
„Liderii nu sunt – și nu vor fi – capabili să construiască majorități în jurul unui consens pentru a face ceea ce este necesar, iar absența unor reforme decisive pentru a aborda factorii care provoacă ascensiunea populismului, cum ar fi economia slabă și migrația în masă, consolidează această vicioasă”, a declarat Mujtaba Rahman, director senior la firma de consultanță Eurasia Group și fost oficial al UE.
Drept urmare, UE și guvernele sale nu și-au îndeplinit angajamentele față de alegători și riscă să rămână și mai mult în urma concurenților precum SUA și China. În același timp, costurile mai mari ale împrumuturilor și creșterea lentă pun presiune fiscală chiar și asupra unor puteri de altădată, cum ar fi Germania.
Țările europene s-au luptat să crească producția de arme pentru a satisface nevoile Ucrainei sau pentru a conveni asupra politicilor de imigrație la nivel continental. Guvernul lui Scholz nu și-a îndeplinit promisiunile de a atenua criza imobiliară, de a reduce birocrația, de a îmbunătăți infrastructura și de a reduce criminalitatea. Trenurile întârzie mult, taxele corporative sunt cele mari, iar infrastructura se prăbușește. Un pod a căzut la Dresda luna trecută, din cauza reparațiilor întârziate. Între timp, în ciuda promisiunilor lui Macron de a reduce cheltuielile publice, deficitul și datoria Franței s-au mărit.
În acest timp, unele țări din Europa de Est, unde guvernele au reușit să adune majorități mari, au mai mult succes. Premierul maghiar Viktor Orban, aflat de mult timp în dezacord cu alți lideri ai UE, a construit ceea ce este descris drept „un stat iliberal”, și a atras investiții străine oferind stimulente fiscale și colaborând cu China.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com