Ce înseamnă AfD pentru Occident: Cum a pierdut controlul establishmentul german
Daniel George
18.09.2025
Alegerile din Renania de Nord-Westfalia dovedesc eșecul catastrofal al strategiei antipopuliste a sistemului, scrie Sabine Beppler-Spahl în The European Conservative.
Sabine Beppler-Spahl este președinta think tank-ului liberal german Freiblickinstitut și corespondentul în Germania al publicației Spiked. Ea scriepentru mai multe reviste și ziare germane.
Ori de câte ori germanii merg la urne, o întrebare domină toate dezbaterile: cât de puternic va deveni partidul populist AfD de data aceasta? Alegerile districtuale și pentru primărie de duminica trecută din Renania de Nord-Westfalia (NRW) – cel mai populat land al Germaniei – au oferit un răspuns dur.
În timp ce postul de radio de stat din Germania a vorbit despre un „oft de ușurare” atunci când partidul de guvernământ CDU a ieșit victorios cu 33,3% din voturi, menținând AfD pe locul trei, cu 14,5%, această narațiune a triumfului maschează o realitate mult mai tulburătoare pentru elita politică a Germaniei.
În ciuda victoriei electorale a CDU, ministrul președinte Henrik Wüst a recunoscut că nu mai poate „dormi liniștit” având în vedere rezultatul AfD. Anxietatea sa este bine întemeiată. Deși partidul său a câștigat tehnic, CDU a obținut cel mai slab rezultat postbelic în land. Între timp, SPD, care domina în mod tradițional, s-a prăbușit la doar 22,1% – de asemenea, cea mai slabă performanță a sa dintotdeauna, după o performanță deja dezastruoasă cu cinci ani în urmă.
AfD, în schimb, aproape și-a triplat rezultatul din 2020 în circumstanțe care ar fi paralizat orice alt partid.
Luptând cu o mână legată
Nu existau condiții de concurență echitabile. Slăbiciunile structurale ale AfD în vestul Germaniei au însemnat că partidul a putut prezenta candidați în doar 60% din circumscripțiile electorale de district. În 40% din circumscripții, alegătorii nu aveau nicio opțiune pentru AfD. Discrepanța a fost și mai pronunțată în cursele pentru funcția de primar, unde partidul a reușit să obțină candidați în doar 86 din 373 de districte.
Totuși, acolo unde AfD a concurat, a stârnit frică în rândul establishmentului – cel mai spectaculos fiind în Gelsenkirchen, Hagen și Duisburg, unde candidații AfD au forțat alegeri în turul doi împotriva oponenților CDU și SPD. Hermann Binkert de la institutul de sondaje Insa a numit acesta un „rezultat semnificativ”, menționând că partidele au de obicei rezultate mai slabe la alegerile locale decât la cele federale. El consideră că aceste rezultate semnalează potențialul plafon de 33% al sprijinului la nivel național al AfD.
Lipsa candidaților AfD nu este doar incompetență organizațională – este produsul intimidării sistematice. În perioada premergătoare alegerilor, titlurile internaționale au relatat șapte decese în rândul candidaților AfD, stârnind speculații discutabile pe care chiar și lidera partidului, Alice Weidel, părea să le susțină pe rețelele de socializare.
Ce a descoperit Occidentul
Rezultatele alegerilor au o semnificație profundă dincolo de NRW. Aceste alegeri nu au fost doar o verificare a stării de spirit a guvernului federal CDU-SPD, aflat la guvernare – au fost un test crucial al puterii AfD în vestul Germaniei, considerată mult timp un bastion împotriva populismului, a cărui bază de susținere era concentrată în fostele state est-germane, precum Turingia și Saxonia.
Timp de decenii, NRW – inima industrială unde sindicatele au dominat – a fost patria SPD și piatra de temelie a sistemului bipartid din Germania postbelică. În 2014, înainte de criza refugiaților, aproape 70% au votat CDU sau SPD (37,5% CDU, 31,4% SPD), în timp ce AfD a reușit doar 2,5%. Chiar și în 2020, AfD a rămas la doar 5,5%.
Mulțumirea de sine a establishmentului se baza pe faptul că succesul occidental a fost „dat de Dumnezeu” și pe presupunerea condescendentă că doar germanii din est erau susceptibili la populism din cauza presupusului autoritarism.
Alegerile din NRW dezvăluie cât de dramatic s-a schimbat echilibrul puterii în Germania – și continuă să se schimbe la nivel național. Nu este deloc o exagerare să vorbim despre o revoluție, care face ca partidele consacrate să devină irelevante. SPD a încetat de mult să mai fie un partid muncitoresc, câștigând doar în rândul studenților și funcționarilor publici, în timp ce a redus voturile clasei muncitoare către AfD.
Noua realitate
AfD a intrat pe scena politică pentru a rămâne, chiar și în vestul îndepărtat al Germaniei – ceea ce este crucial, deoarece populiștii pot obține cu adevărat puterea doar prin consolidarea bazei lor în regiunile occidentale mai populate. După cum spune corespondentul șef al Focus, Ulrich Reitz: „Occidentul este locul unde se cântă muzica politică. Iar AfD a devenit acum un partid occidental puternic, odată cu aceste alegeri locale. Pentru că asta și-au dorit alegătorii.”
Revoluția populistă continuă nestăvilită. Dar establishmentul asediat va face orice pentru a opri această dinamică, devenind din ce în ce mai autoritar în acest proces. Acest lucru asigură că și mai mulți alegători se vor întreba de ce parte sunt: un establishment care folosește puterea statului pentru a-și zdrobi adversarii sau forța care cere schimbarea? Răspunsul la această întrebare va fi determinant pentru viitorul Germaniei.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
