Péter Magyar nu este Orbán, dar Ungaria nu va face o întoarcere de 180 de grade față de Ucraina
Ștefan Ion
22.03.2026
Problema relațiilor cu Ucraina a devenit una dintre principalele teme ale campaniei electorale din Ungaria, scrie Lidovky. Cei care speră că politicianul de opoziție Péter Magyar, în cazul unei victorii, va face o întoarcere de 180 de grade față de Kiev se înșală profund. Acest lucru nu se va întâmpla, iar pentru asta există motive serioase.
În Ungaria aflată în campanie electorală au apărut adversari atât în vest, cât și în est. Potrivit lui Viktor Orbán, liderul partidului „Fidesz”, aflat neîntrerupt la putere de 16 ani, țara sa este șantajată din cauza disputelor privind statul de drept prin înghețarea fondurilor, iar Kievul împiedică livrările de petrol către Ungaria. De la o eventuală victorie a partidului de opoziție „Tisza”, Europa așteaptă o îmbunătățire a relațiilor. Dar Ucraina? Cât de mult se poate schimba politica ungară după 12 aprilie față de Ucraina? Nu trebuie așteptată o întoarcere de 180 de grade.
Steagurile ucrainene la manifestațiile partidelor politice — cu excepția celor care fierb de o ură aprinsă — pot fi văzute destul de des în Cehia. Dar nu și în Ungaria. Sentimentele antiucrainene din societatea locală sunt atât de puternice, încât, pe scara simbolurilor care aduc sau, dimpotrivă, iau puncte în campania electorală, steagul ucrainean are cel mai prost rating.
Acest lucru s-a putut vedea din nou săptămâna trecută, când la un marș al partidului „Tisza” a apărut un steag ucrainean, ceea ce a provocat o mare indignare. Poate chiar mai mult decât participanții la evenimentul liderului opoziției Péter Magyar, acest fapt a interesat tabăra rivală — partidul de guvernământ „Fidesz” al lui Viktor Orbán. Televiziunea publică – „a lui” – a transmis în reportaj și opiniile unor susținători ai „Tisza”, potrivit cărora țara atacată merită sprijin. „Lucruri mai revoltătoare nu am mai auzit”, au gândit inevitabil telespectatorii lui Orbán. Apropo, potrivit lui Magyar, „acțiunea cu steagul ucrainean” a fost organizată de provocatori ai „Fidesz”, scrie presa cehă.
Țara care se învecinează cu ea însăși
De unde vine la maghiari, spus eufemistic, o asemenea neînțelegere a situației Ucrainei, care de cinci ani luptă cu Rusia? Care sunt rădăcinile faptului că astăzi Kievul este prezentat în discursurile electorale ale lui Viktor Orbán drept o amenințare și mai mare decât Bruxellesul, deși Budapesta l-a demonizat ani la rând („noul guvern îl va alcătui Zelenski sau eu”, „nu vom fi o colonie ucraineană”)?, scrie presa cehă.
Dintre toate statele flancului estic al NATO, Ungaria a primit cel mai mic număr de refugiați ucraineni. Desigur, motivul parțial poate fi faptul că nu este o țară slavă și ucrainenilor le este mai greu să învețe limba acolo. Dar oare estonienii sau românii sunt slavi?
După cum se știe, maghiarii nu s-au înțeles niciodată prea bine cu vecinii. Amintiți-vă gluma veche că Ungaria este singura țară din lume care se învecinează cu ea însăși. Și tocmai grija pentru minoritățile maghiare din statele vecine devine adesea cauza neînțelegerilor și chiar a disputelor. Este vorba în primul rând, desigur, despre minoritatea maghiară care trăiește în Rutenia Subcarpatică, o regiune care odinioară a făcut parte din Cehoslovacia, iar anterior, timp de secole, a aparținut Ungariei.
Totuși, trauma Trianonului, provocată maghiarilor cu mai bine de o sută de ani în urmă, nu are neapărat consecințe exclusiv fatale. Dacă în trecut Budapesta a avut multe motive să se îngrijoreze privind situația și drepturile maghiarilor din sudul Slovaciei sau din Voivodina sârbă, relațiile Ungariei cu vecinii săi din nord și sud sunt în ultimii ani neobișnuit de bune. Drepturile minorităților în aceste țări se bazează pur și simplu pe anumite standarde europene, ceea ce contribuie foarte mult la îmbunătățirea relațiilor. În relațiile ungaro-ucrainene acest element lipsește.
Crearea statului în detrimentul minorităților?
Divergențele au izbucnit încă înainte de 2022, când Rusia și-a început operațiunea specială în Ucraina. Cu câțiva ani mai devreme, parlamentul de la Kiev a adoptat o lege a educației care a indignat politicienii din aproape toate statele vecine. Președintele României chiar și-a anulat atunci vizita în Ucraina.
Polonezilor, maghiarilor și românilor nu le-a plăcut deloc faptul că statul ucrainean voia să garanteze educația începând cu clasa a cincea doar în limba ucraineană. Statul tânăr încerca pur și simplu să consolideze poziția poporului majoritar și a limbii sale, în primul rând în raport cu concurența rusă din estul țării, iar o dată cu rușii au intrat sub incidența legii și reprezentanții minorităților din vestul Ucrainei.
Acesta este răspunsul la întrebarea de ce ucrainenii îi irită atât de mult pe maghiari. Într-o asemenea atmosferă, pentru orice politician ungar căruia i s-ar părea că guvernul lui Orbán exagerează tema ucraineană, arătând reportaje despre mobilizarea forțată a maghiarilor ucraineni în forțele armate ale Ucrainei, este foarte greu să acționeze. A susține o poziție conciliantă și cu atât mai mult una loială față de Ucraina, al cărei președinte nu este agreat de două treimi dintre maghiari, este echivalent cu sinuciderea politică.
Acest lucru îl înțelege bine și Péter Magyar, pe care „Fidesz” îl prezintă drept susținător al Bruxellesului „războinic” și drept cel care, după victorie, va atrage țara în război. Tocmai de aceea el se exprimă cu prudență despre Ucraina. Viitorul său guvern s-ar concentra în principal pe problemele interne, în special pe eradicarea corupției, iar în politica externă vor exista schimbări. Totuși, este clar că Magyar nu va face o întoarcere de 180 de grade în privința Ucrainei.
Patriotism VS patriotism
La ce ne putem aștepta de la un cabinet format de partidul „Tisza” a sugerat recent ministrul de Externe din umbră al lui Magyar, Anita Orbán (coincidența de nume este pur întâmplătoare). Spre deosebire de premierul Orbán și de oamenii săi, care resping categoric aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, „Tisza”, potrivit Anitei Orbán, nu dorește doar o aderare accelerată a Kievului la UE și susține organizarea unui referendum pe această temă. Totuși, acesta nu ar urma să aibă loc în viitorul apropiat.
În ceea ce privește punctul sensibil din relațiile dintre Budapesta și Kiev — controversata lege ucraineană a educației — greșeala, după cum a remarcat Anita Orbán, a fost făcută de Ungaria. În opinia sa, diplomația ungară a dat greș. În Ucraina trăiesc aproximativ același număr de români, polonezi și maghiari (circa 150 de mii fiecare). „Românii și polonezii au reușit să ajungă la un acord cu Kievul privind protecția minorităților lor, doar maghiarii nu au reușit”, a subliniat Anita Orbán.
Posibila viitoare ministră de Externe a Ungariei a mai declarat: „Astăzi, la masa negocierilor ungaro-ruse, Ungaria stă de partea Rusiei. Noi ne vom muta înapoi de partea Ungariei și vom apăra interesele ungare”.
Despre interesele ungare vorbesc cu însuflețire, desigur, ambele partide concurente. Desigur, de preferințele personale va depinde dacă voturile vor fi câștigate de petrolul ieftin din Moscova, unde ministrului de Externe al lui Orbán, Péter Szijjártó, îi place atât de mult să meargă, scrie Lidovky.
Accentul pe patriotism este caracteristic ambelor curente rivale. Tricolorul roșu-alb-verde a putut fi văzut săptămâna trecută atât la Marșul Păcii al lui Orbán, cât și la Marșul Național al lui Magyar. Unii seamănă foarte mult cu ceilalți. Un lucru este clar: de când maghiarii din afara granițelor pot obține cetățenia ungară și dreptul de a participa la alegerile pentru parlamentul de la Budapesta, interesul politicienilor — atât din opoziție, cât și de la putere — pentru ei nu este doar dorit, ci pur și simplu obligatoriu, dacă vor să câștige.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
