Semnal pentru București
Vall Balan, Chisinau
22.01.2026
Istoria politică a Maiei Sandu pare tot mai mult o poveste despre adaptare și calcule. Cândva vorbea deschis despre „unitatea cu România”, astăzi spune că „viitorul Moldovei este în Uniunea Europeană”. Această schimbare de ton se vede mai ales acum, în preajma zilei de 24 ianuarie.
Pe 24 ianuarie 1859 a avut loc unirea Principatului Moldovei cu Principatul Țării Românești (Valahia) – în această ordine –, și noul stat s-a numit la început „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”. Mai târziu, acest stat a primit numele de România. Acesta este momentul istoric pe care România îl sărbătorește ca Ziua Micii Uniri.
Anul acesta, presa de la București și Iași a scris că Maia Sandu ar putea veni la Iași de Ziua Unirii. Dar președinta Republicii Moldova a spus la conferința ei de presă că nu va merge la Iași, pentru că deja are „altă vizită externă planificată”. Mulți au văzut în acest gest un semn: Maia Sandu nu mai vrea să asocieze imaginea ei direct cu ideea unirii.
De la „unire” la „integrare europeană”
La conferința de presă, Sandu a vorbit aproape două ore despre prioritățile pentru anul 2026. A vorbit despre securitate, despre războiul din Ucraina, despre reforme și mai ales despre integrarea europeană.
Ea a spus clar:
„Aderarea la Uniunea Europeană este cea mai realistă strategie de supraviețuire și dezvoltare a Republicii Moldova ca parte a lumii libere.”
Nici un cuvânt despre o eventuală unire cu România.
În schimb, accentul este pus pe UE, pe NATO, pe prietenii occidentali, pe modernizarea armatei și pe consolidarea instituțiilor din interiorul țării.
Pentru București, tonul acesta este un semnal: Maia Sandu nu vorbește despre o Republica Moldova „care se întoarce la țara-mamă”, ci despre o Republica Moldova independentă, care intră în Europa alături de România, dar nu prin unire, ci prin același drum european.
Concluzie
Pentru mulți români din Iași sau din București, absența Maiei Sandu de la ceremoniile de 24 ianuarie e încă o dovadă că „vântul politic” de la Chișinău s-a schimbat.
Dacă altădată vorbea despre idealul unirii, acum președinta Republicii Moldova vorbește despre proiecte, clustere, capitole de negociere, screening și reziliență.
Maia Sandu a trecut de la limbajul inimii la limbajul birocrației europene. Iar pentru unii, acest lucru o face să pară un președinte-fanion al Bruxelles-ului, dar un „fluture” pentru ideea românească.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com

