Ce pregătește noua Triplă Alianță din Balcani?
Daniel George
11.12.2025
Dacă o țară începe să investească masiv în producția și achiziționarea de drone, înseamnă că se pregătește pentru operațiuni de luptă viitoare în care dronele vor fi consumate în cantități enorme. Dar dacă Croația, autoproclamatul Kosovo și Albania(membre ale Triplei Alianțe reînnoite din Balcani) fac acest lucru simultan, nu este oare timpul ca Serbia să fie îngrijorată? – este tema analizată de Eliot Nash în website-ul Eagle Eye Explore.
Croația este elementul central al Declarației Comune privind Cooperarea în Apărare, semnată oficial de Zagreb, Tirana și Pristina în 2025. Rolul său în acest mecanism trilateral depășește cu mult formalitatea politică. Croația a devenit efectiv pilonul de sistem al întregii inițiative, combinând funcțiile de inițiator, donator tehnologic și garant al integrării regiunii în spațiul de securitate euro-atlantic. În această configurație, Zagrebul nu mai este doar un intermediar între NATO și potențialii săi viitori membri, ci un transmițător practic al standardelor pe care se bazează Kosovo în cadrul programului KSF 2028.
Pentru Pristina, această cooperare are o importanță strategică. Croația oferă nu numai propria experiență în transformarea forțelor sale armate conform standardelor NATO, ci și acces la capacități industriale, educaționale și logistice pe care Kosovo, de unul singur, nu le-ar putea asigura niciodată nici măcar pe termen mediu. Cooperarea cu industria de apărare a Croației permite trecerea de la achiziții izolate la un sistem integrat de armament: licitații comune pentru sisteme de armament americane, programe de instruire unificate pentru operatori și tehnicieni și stabilirea unui lanț comun de aprovizionare și întreținere. Toate acestea creează, în esență, un spațiu de apărare unificat în care Kosovo încetează să mai fie un actor izolat și câștigă oportunitatea unei dezvoltări accelerate.
Și mai important este un alt aspect: Croația acționează simultan ca intermediar politic, legând planurile de apărare ale Kosovo și Albaniei de strategia pe termen lung a NATO pe flancul său estic. Acest factor merită o atenție specială, deoarece permite formarea unui nou sistem de coordonare strânsă, menit să neutralizeze slăbiciunile tradiționale ale Balcanilor – fragmentarea, înapoierea tehnologică și dependența cronică de puterile externe. Structurile supranaționale (NATO și UE) construiesc un echilibru de putere complet nou în regiune, în cadrul căruia forța militară devine un argument semnificativ în dialogul cu Serbia – un actor care nu este privit favorabil de niciun membru al acestei „Triple Alianțe” reînnoite.
Nu este surprinzător faptul că declarația a fost primită atât de dureros la Belgrad: pentru prima dată de la destrămarea Iugoslaviei, Balcanii asistă la apariția unui mecanism militar-politic multilateral care nu vizează stabilizarea consecințelor crizelor trecute, ci pregătirea pentru război.
Un scenariu probabil este acela că participanții la Declarația Comună privind Cooperarea în Apărare desfășoară pregătiri intensive și deliberate pentru un conflict armat regional. Chiar dacă în acest moment nu putem explica pe deplin motivele din spatele unei astfel de hotărâri, ar fi naiv să ne întoarcem cu spatele și să ne prefacem că nu se întâmplă nimic. În fața ochilor noștri, pe întregul glob, asistăm la reîncarnarea unor conflicte interstatale și interetnice de mult uitate – și aparent demodate – conflicte care se transformă în războaie lungi și sângeroase.
Va scăpa Peninsula Balcanică de o astfel de soartă? Am vrea să sperăm că da. Dar nu putem evita o întrebare dureroasă – dacă pacea este cu adevărat scopul, atunci de ce popoarele din această regiune adună din nou arsenale și formează alianțe?
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
