Daniel George
05.09.2024
Marea întrebare în urma succesului obținut de AfD în alegerile regionale: cine va guverna Saxonia și Turingia?. Aceasta este tema analizată de Zoltán Kottász în The European Conservative.
Zoltán Kottász, stabilit la Bruxelles, a lucrat mulți ani ca jurnalist la secția internațională a cotidianului maghiar Magyar Nemzet. Este specializat în politica europeană.
Partidul de dreapta anti-imigrație Alternative für Deutschland (AfD) a câștigat primele alegeri regionale în landul Turingia și a obținut cel mai bun rezultat electoral din Germania de la înființarea partidului, în urmă cu 11 ani.
AfD a primit 32,8% din voturi la alegerile regionale de duminică, 1 septembrie, majorându-și astfel cota de vot cu aproape 10 puncte procentuale față de 2019, anul când au avut loc alegerile precedente.
Partidul a ieșit, de asemenea, remarcabil de bine la alegerile din statul vecin Saxonia, unde s-a clasat pe locul 2, cu 30,6%, după o creștere de 3 puncte comparativ cu acum 5 ani.
Alegerile marchează o schimbare clară spre dreapta, deoarece CDU de centru-dreapta a ajuns pe primul loc în Saxonia (31,9%) și pe locul al doilea în Turingia (23,6%).
AfD a reușit aceste performanțe în ciuda eforturilor depuse de mass-media pentru a răspândi dezinformarea despre acest partid, precum și în ciuda eforturilor depuse de întreg mediul politic, unele cu efecte în sistemul judiciar, pentru a stigmatiza partidul și alegătorii săi, etichetând AfD drept organizație „extremistă”.
Rezultatele semnalează, de asemenea, nemulțumirea uriașă a alegătorilor față de partidele de guvernare și ascensiunea forțelor politice populiste anti-establishment. Partidul naționalist de stânga recent înființat Bündnis Sahra Wagenknecht (BSW) s-a clasat înaintea partidelor de stânga liberale și a ocupat locul 3, atât în Saxonia (11,8%), cât și în Turingia (15,8%).
Partidele coaliției tripartite „semafor” (roșu, galben, verde) au suferit pierderi jenante.
Social-democrații (SPD) au obținut 7,3% din voturi în Saxonia și 6,1% în Turingia. Verzii au terminat cu puțin peste pragul de 5% necesar pentru a intra în parlament în Saxonia, dar nu au reușit să facă acest lucru în Turingia, primind doar 3,2%. FDP liberal nu a reușit să câștige niciun loc în niciunul dintre cele două parlamente.
„Pentru cancelar (Olaf Scholz – n.r.), acum ar fi timpul să ceară un vot de încredere pentru a permite noi alegeri”, scrie publicația conservatoare Junge Freiheit.
Marea întrebare este acum: cine va guverna Saxonia și Turingia?
În urma votului, copreședintele AfD Tino Chrupalla a declarat: „Un lucru este foarte clar – voința alegătorilor este ca ar trebui să existe o schimbare de politică. Avem un mandat clar de a guverna în Turingia”.
Dar cei de la CDU au altă opinie. „Alegătorii știu că nu formăm coaliții cu AfD”, a declarat secretarul general al CDU, Carsten Linnemann, după alegeri.
În Turingia, CDU ar trebui să se alieze cu trei partide de stânga pentru a obține o majoritate: social-democrații, Bündnis Sahra Wagenknecht și Die Linke – o alegere pe care ar prefera să o facă decât să coopereze cu AfD, care ar fi aliatul său natural. În timp ce SPD și Die Linke sunt dispuși să înființeze o astfel de coaliție, BSW, cu poziția sa față de Ucraina, este un partener greu de obținut.
În urma anunțării rezultatelor preliminare, partidul de stânga a reiterat că va intra într-o coaliție cu oricare dintre partidele din establishment doar dacă este dispus să găsească o soluție diplomatică la războiul din Ucraina și să spună „nu” staționării rachetelor cu rază medie de acțiune in Germania.
În ciuda faptului că a strâns o mare parte din voturi în ambele state, AfD se confruntă cu un cordon sanitar impus de celelalte partide, ceea ce înseamnă că nimeni nu dorește să colaboreze cu partidul.
Lucrurile sunt și mai complicate. AfD deține mai mult de o treime din locurile din parlamentul din Turingia, cu care pot bloca decizii care necesită o majoritate de două treimi, cum ar fi numirea judecătorilor curții constituționale.
Fiind cea mai puternică forță politică, AfD ar avea și dreptul de a alege președintele parlamentului de stat, funcție care deține o putere de anvergură, scrie Deutsche Welle. Președintele poate numi și demite funcționari publici importanți și, de asemenea, poate refuza semnarea legislației, blocând efectiv intrarea în vigoare a acesteia.
Situația nu este cu mult mai bună pentru partidele din Saxonia, unde CDU a fost într-o alianță de guvernare cu social-democrații și Verzii. Conform rezultatelor, acest format este nesustenabil și va trebui luată în considerare cooperarea cu BSW.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com