Vedere de la Paris: Reducerea cu 40% a salariului deputaților maghiari: o măsură care ar trebui copiată și în Franța?
Bogdan Alexandru Duca, analist politic
11.06.2026
Ungaria adoptă o măsură care face deja vâlvă pe întreg continentul. Luni, 8 iunie, parlamentarii maghiari au votat pentru reducerea salariilor lor cu 40%. „Este o chestiune de umilință”, a explicat luna trecută la radioul RTL noul prim-ministru, Péter Magyar, pentru a justifica această decizie, adoptată în unanimitate de cei 189 de parlamentari prezenți.
Concret, salariul de bază al parlamentarilor maghiari va scădea de la 6.150 de euro la 3.690 de euro brut, începând de luna viitoare. Se elimină rambursarea facturilor de telefonie mobilă, împreună cu reducerile alocațiilor parlamentare pentru chiria birourilor, locuințe și personal, transmite Boulevard Voltaire, care comentează critic măsura populistă luată de Budapesta.
Potrivit guvernului conservator, această reformă face parte dintr-un efort mai amplu de reducere a cheltuielilor și de combatere a corupției. Pe rețelele de socializare franceze, mulți utilizatori laudă deja măsura maghiară. „Acesta este un comportament exemplar”, a comentat un utilizator pe X. „Acest lucru nu s-ar întâmpla în Franța”, s-a lamentat altul. „În Franța, își dau singuri măriri de salariu!”, a exclamat un al treilea.
În ianuarie 2024, Biroul Adunării Naționale a decis să majoreze Indemnizația pentru Cheltuieli Parlamentare (AFM) cu 5,4%. Această indemnizație a fost astfel majorată cu 300 de euro, ajungând la un total de aproape 6.000 de euro. O sumă substanțială care, ce-i drept, nu constituie un salariu în sens strict, dar acoperă totuși numeroase cheltuieli, de la taxele de taxi la închirierea locuințelor și îngrijirea copiilor.
„Această indemnizație provoacă, pe bună dreptate, o indignare considerabilă în rândul concetățenilor noștri, într-un moment în care puterea de cumpărare a multor francezi este drastic diminuată”, a răspuns Adunarea Națională (RN). Sébastien Chenu și Hélène Laporte, împreună cu toți membrii grupului Adunarea Națională (RN), îi cer, așadar, lui Yaël Braun-Pivet, președinta Adunării Naționale, să amâne această măsură pe termen nelimitat.
Ar trebui Franța să urmeze exemplul Ungariei și să reducă drastic salariile membrilor parlamentului său? Ideea apare în mod regulat în dezbaterile publice. În 2011, un deputat UMP a introdus un proiect de lege care viza reducerea indemnizațiilor parlamentare cu 5 până la 10%, în scopul de a da un exemplu și de a restabili încrederea. „Având în vedere faptul că criza economică îi obligă pe toți francezii să facă sacrificii, cred că este legitim ca cei care susțin astfel de măsuri să dea exemplu”, a argumentat Lionnel Luca la acea vreme.
Și mass-media tradițională insistă în această direcție: nenumărate articole laudă frugalitatea parlamentarilor suedezi și modestia admirabilă a aleșilor germani, începând cu Angela Merkel care, ca orice femeie obișnuită, își făcea cumpărăturile la supermarketul local pe când era încă cancelar.
Dar dincolo de plăcerea de a-i priva pe parlamentari de o parte din salariile lor, care ar fi beneficiul real al unei astfel de măsuri?
În Ungaria, reducerea anunțată va economisi aproximativ 140 de milioane de euro pe parcursul unei legislaturi de patru ani. Această sumă este substanțială pentru un singur parlament, dar neglijabilă pentru o țară ale cărei mize bugetare se ridică la miliarde de euro. Nici în Franța, reducerea salariilor parlamentarilor – care câștigă în jur de 7.500 de euro net pe lună – nu va echilibra conturile publice. Pentru a realiza acest lucru, va fi necesar să se accepte măsuri ce-i drept mai puțin populare și demagogice, dar mai eficiente: un program de lucru mai lung, o reformare a statului social, o reducere a numărului de funcționari publici.
Celălalt argument invocat de noul prim-ministru ungar se referă la lupta împotriva corupției. Guvernul lui Péter Magyar susține că, după acuzațiile care au marcat era Orbán, funcționarii publici trebuie să demonstreze că nu caută îmbogățire personală. Reducerile salariale fac, așadar, parte a unei strategii de restabilire a încrederii. Însă mulți economiști și specialiști susțin contrariul: un funcționar ales bine plătit este mai puțin vulnerabil la presiunile financiare. Aceștia sunt mai puțin tentați să caute venituri suplimentare și, potențial, mai puțin dependenți de finanțatorii privați.
În plus, o bună remunerare ajută la atragerea unor candidați calificați., subliniază presa franceză.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
