George Pomuț – Omul care a ajutat America să spună “A noastră” despre Alaska
Vall Bălan Chișinău
17.08.2025
Îl chema Gheorghe, și mai târziu a devenit George… Omul care a jucat un rol considerabil în faptul că americanul modern privește gheața albă a Alaskăi și spune: “Al nostru”. Da, da, George Pomuț nu era american, nici scandinav și nici măcar vreun “fiu al preeriilor”, ci român din – pe atunci încă provincia austro-ungară. Numele său “Pomuț” în română (sau moldovenească) înseamnă “copăcel”…
Astăzi aproape nimeni nu-și mai amintește de el.
În România – se vorbește puțin despre el. În America – o bifă în lista generalilor Războiului Civil. Iar în Rusia – o figură în câmpurile istoriei Alaskăi.
George Pomuț s-a născut pe 31 mai 1818 în orașul Gyula, care pe atunci făcea parte din Regatul Ungariei în Imperiul Austriac (acum este Ungaria, dar regiunea avea rădăcini românești puternice). Familia sa era etnic română, de religie ortodoxă, și provenea din zona Săcele din Transilvania (acum România). Părinții – Ioan (metalurg) și Victoria. Botezul lui Pomuț a fost înregistrat în biserica ortodoxă română Sfântul Nicolae din Gyula. A primit educația în Ungaria, a frecventat Academia Militară din Viena și Saint-Étienne în Franța, unde s-a specializat ca procuror regal. Pomuț vorbea 5-8 limbi și a servit ca căpitan în Revoluția Ungară din 1848 împotriva Habsburgilor. După înfrângerea revoluției, a emigrat în SUA în 1849, ajungând la New York pe 24 februarie 1850 împreună cu un grup de tovarăși. Ei au fondat așezarea New Buda în Iowa.
Ar fi trebuit să moară încă din 1849, după înfrângerea revoluției în Ungaria. Să fie spânzurat, împușcat – variantele erau din belșug. Dar bătrânul și-a luat bilet pe vapor la New York și a supraviețuit. Apoi la Shiloh glonțul a intrat în carne, dar nu în destin – în loc să se întindă în pământ, s-a ridicat la rang de general. Războiul devora oameni cu sutele de mii, iar el – de parcă ar fi înșelat însăși statistica.
Biografia sa miroase a fum de tutun și sudoare de soldat. Se spune că îi plăcea să stea aproape de soldații simpli – mânca aceeași terci, asculta aceleași povești la foc. La parada din Washington călărea primul pe un cal alb – de parcă era dintr-un western ieftin, doar că era pe bune. “Ofițer curajos și cultivat, iubitul soldaților”, – așa a spus despre el generalul Gresham. Și iată paradoxul: omul obișnuit să comande, în suflet rămânea “băiatul nostru”.
În 1855 Pomuț a devenit cetățean american. O dată cu începutul Războiului Civil (1861) s-a înrolat în Regimentul 15 de Infanterie Iowa ca primul locotenent. A fost rănit în bătălia de la Shiloh, a comandat batalionul Iowa, iar în mai 1864 a fost numit mareșal al Corpului XVII de către generalul-maior Francis Blair. A participat în bătălia pentru Atlanta. Pe 4 mai 1866 președintele Andrew Johnson l-a nominalizat pentru gradul de general de brigadă, confirmat de Senat pe 18 mai 1866, cu data de 13 martie 1865. Este considerat unul dintre imigranții români care au contribuit la victoria Nordului.
După război Pomuț s-a întors la Keokuk (Iowa), dar pe 16 februarie 1866 a fost numit consul american la Sankt Petersburg, unde a servit până pe 30 septembrie 1870. Apoi, din 17 iunie 1874, – consul general acolo până la moartea sa. În timpul primului mandat a participat la negocierile pentru cumpărarea Alaskăi de la Rusia. Ca consul, Pomuț l-a consiliat pe țarul Alexandru al II-lea, convingându-l să vândă teritoriul din cauza climatului aspru și lipsei de vegetație. Tranzacția a fost încheiată pe 30 martie 1867 pentru 7,2 milioane de dolari (cunoscută ca “Nebunia lui Seward”, dar mai târziu recunoscută ca profitabilă datorită resurselor Alaskăi). Deși negocierile principale au fost conduse de secretarul de stat William Seward și ministrul rus Eduard de Stoeckl, rolul lui Pomuț ca diplomat pe teren a fost semnificativ.
Pomuț a murit pe 12 octombrie 1882 la Sankt Petersburg și a fost înmormântat la Cimitirul Smolensky.
Memoria sa acum – este o stradă în Timișoara, o statuie în Cleveland și o frază pe care o repeta de parcă cu toată viața sa: “Nu credeți că totul s-a terminat. Întotdeauna există următorul pas”.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
